17Ian

Aviz la proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative (simplificarea Codului de procedură civilă)

 

Ministerul Justiției din Republica Moldova

Domnului Nicolae EȘANU, viceministru al Justiției

 

Prin prezenta, Coaliția Națională ”Viața fără Violență în Familie”, o platformă constituită din 18 organizații non-guvernamentale și instituții publice care activează în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și față de femei, Vă comunică că a examinat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative care vizează simplificarea procedurii civile, transmis spre consultare societății civile la data de 6 ianuarie 2017 și exprimă îngrijorarea privind înrăutățirea cadrului legislativ în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.

În acest context, solicităm respectuos stabilirea în regim de urgență a unei întîlniri pentru a discuta divergențele de opinii pe marginea proiectului de lege.

Referitor la prevederile propuse ce țin de excluderea din Codul de Procedură Civilă a Capitolului XXX1 „APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE” și completarea Codului Contravențional, considerăm că această excludere este în detrimentul victimelor violenței în familie și împotriva eforturilor societății civile și autorităților publice de a combate violența în familie și de a se alinia standardelor internaționale de combatere a violenței în familie. 

În acest context venim cu următoarele argumente:

I. În Nota informativă a proiectului, Ministerul Justiţiei motivează această acţiune ”ca fiind în corespundere cu Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016-2018, la Capitolul „Justiţia şi Drepturile omului”, în care, ca acțiuni prioritare se menționează asigurarea continuităţii şi finalităţii reformelor în justiţie, prin diminuarea duratei proceselor de judecată, eficientizarea mecanismelor de asigurare a dreptului de apărare a participanţilor la proces”.

Atragem atenția autorului că Planul de acțiuni, la care se face referire, pct. 2 Dezvoltarea politicilor cuprinzătoare şi coordonate în vederea prevenirii şi combaterii tuturor formelor de violenţă. Crearea mecanismului de susţinere a victimelor violentei și de supraveghere a executării ordonanţelor de protecţie (pag.91) face referire de fapt la dezvoltarea politicilor, crearea mecanismelor....etc., care presupune altfel de acțiuni  precum, elaborarea Strategiei Naționale privind Prevenirea și combaterea violenței în familie și față de femei, elaborată cu suportul societății civile și care la moment este în proces de consultare. În acest sens, argumentul invocat nu este relevant pentru a justifica necesitatea acestor prevederi.

1. Se menţionează că excluderea acestei categorii de cauze civile din procedura civilă ”este în corespundere cu recomandările Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) către  statele membre ale Consiliului Europei, de a institui sisteme legislative în care activitatea centrală a instanţelor judecătoreşti civile să fie soluționarea litigiilor, iar orice altă activitate nelegată de soluționarea litigiilor civile să fie dată în competența altor autorităţi”.

Din acest punct de vedere şi “…pentru eficientizarea practică a acestor proceduri…”, proiectul propune excluderea din cadrul procedurii speciale civile a cererilor pentru eliberarea ordonanței de protecție în cazul violenței în familie şi transferul în “…acte legislative potrivite cu obiectul acestora…” și anume în Codul contravențional.

În opinia noastră, soluţia propusă de autorii proiectului este o acţiune regresivă şi regretabilă, care limitează direct accesul victimei la justiție și libertatea de acţiune a victimei violenţei în familie, atunci cînd ea consideră necesar să solicite măsuri de protecţie contra unui eventual pericol pentru integritatea psihică şi fizică. Or, importanţa şi rolul aplicării măsurilor de protecție este de a anticipa actele de violenţă și de a asigura protecția imediată a acesteia. Din aceste considerente, în opinia noastră este eronată concluzia din Nota informativă că, Codul contravenţional ar fi actul legislativ potrivit cu obiectul cererii de solicitare a măsurii de protecţie.

Transferul mecanic în Codul contravențional a mecanismului de aplicare a măsurilor de protecţie, din perspectiva conceptului legii contravenţionale, impune necesitatea includerii tuturor acţiunilor care încadrează cele 5 forme de violenţă în familie din Legea nr.45 în dispoziţiile normelor contravenţionale, precum şi reglementarea în Cod a conceptului ”Măsuri de protecție”.

Examinarea cererii privind emiterea unei ordonanțe de protecție într-o procedură distinctă, presupune că cererea victimei, depuse în condiţiile art.4801 din Codul Contravenţional, în redacţia proiectului legii, trebuie recunoscută ca o cauză contravenţională, fapt care nu se încadrează în logica legislativă. Redacţia acestui Capitol, contravine nu conceptului legii contravenţionale, care are menirea principală de a determina faptele ce constituie contravenţii, prevede procesul contravenţional şi sancţiunile contravenţionale din CC dar și standardelor internațional recunoscute în acest sens.  Astfel, victima va putea solicita ordonanța de protecție doar în cazul constatării contravenției de violență în familie, în baza art. 781 ceea ce contravine atît dreptului victimei de a aavea acces la măsurile legale de protecție în regim de urgență,cît și standardelor europene stabilite în Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) art. 53 al căreia prevede că ”Părţile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a asigura faptul că ordinele de restricţie sau protecţie la care se face referire în alineatul 1 sunt: – disponibile pentru protecţia imediată şi fără sarcini financiare sau administrative nejustificate plasate asupra victimelor și sunt disponibile indiferent de, sau în plus faţă de, alte proceduri legale; – permise a fi introduse în procedurile legale ulterioare”.

Normele proiectului sunt inaplicabile şi în virtutea faptului că contravin, atît conceptual, dar şi formal, unui şir de norme actuale ale Codului. Astfel, noile prevederi vin în contradicţie cu normele Codului Contravenţional care stabilesc competenţa instanţei (art.4, 394, 395 din CC), cu normele care dezvăluie esenţa procesului contravenţional (art.374 CC), care stabilesc organul către care victima poate depune cererea (art.387 CC), termenul de examinare (art.453, 454 din CC), categoria actului emis (art.460 CC), modul şi termenele de punere în executare a actului emis (art.478 CC), etc.

Potrivit autorilor proiectului, prevederile propuse vor asigura simplificarea procedurilor în cazul unor tipuri de acţiuni civile și respectiv, eliberarea instanțelor judecătorești, argumente care nu sunt justificate nici din experiența practică a instanțelor judecătorești, nici de date statistice relevante în acest sens. Datele statistice, furnizate de Inspectoratul General de Poliție atestă că în 2014 au fost emise 920 de ordonanțe de protecție. Este o cifră care ne face să ne întrebăm cît de mare este ponderea acestora din numărul total de cazuri examinate de instanțele de judecată și dacă există o suprasolicitare pentru sistemul judecătoresc per ansamblu pe aceste cazuri.

De altfel, obiectivul care se urmărește - de a descărca instanțele, nu va fi atins, deoarece tot instanțele de judecată vor examina aceste cereri. Nu are relevanţă nici argumentul potrivit căruia procedura civilă trebuie să examineze doar litigii. Ori, în continuare rămîne în Codul de Procedură Civilă atît procedura contencioasă, cît şi procedura specială şi procedura simplificată. 

Anticipînd argumentul potrivit căruia, conceptual, hotărîrea judecătorească civilă trebuie să fie pusă în executare doar de executorul judecătoresc, menționăm că mai multe hotărîri civile, inclusiv adoptate în procedură specială nu sunt dispuse pentru executare anume executorului judecătoresc. Drept confirmare a faptului că aceasta nu este prerogativa exclusiva a  executorului judecătoresc, serveşte şi Legea nr.191 din 23.09.2016, prin care art.11 lit.b) din Codul de executare a fost expus în redacţie nouă. Astfel, potrivit art.11 lit.b) constituie documentele executorii (care se pun în executare de executorii judecătoreşti) hotărîrile date de instanţele de judecată în pricinile de contencios administrativ, încheierile, ordonanţele instanţelor de judecată, dacă legea nu prevede altfel. În acest fel, legiuitorul a atribuit caracter prioritar legii speciale, nu Codului de executare, iar Legea nr.45 privind prevenirea și combaterea violenței în familie şi CPC prevăd expres competenţa poliţiei în acest sens.

1. În calitate de suport informativ conex subiectului a fost adusă experienţa Kazahstanului şi a Estoniei, în legislaţia cărora, “…violenţa în familie nu are tangenţe de ordin procesual civil, ci se soluţionează în context penal sau contravenţional în dependenţă de tipul vătămărilor cauzate (vătămare, omor, ameninţare, etc).

Este lipsit de relevanţă şi argumentul că, în legislaţia Kazahstanului şi a Estoniei violenţa în familie nu are tangenţe de ordin procesual civil, ci se soluţionează în context penal sau contravenţional. Procesul de aplicare a măsurilor de protecţie nu constituie o procedură de soluţionare a violenţei în familie. Acesta este un remediu pentru siguranţa victimei, chiar şi în cazul unor acţiuni calificate drept violenţă în familie în condiţiile legii materiale - Legea nr.45, dar care nu se regăsesc (şi nici nu ar trebui toate să se regăsească) în dispoziţiile normelor penale sau contravenţionale. Faptul că în legislaţia Kazahstanului şi a Estoniei violenţa în familie nu are tangenţe de ordin procesual civil constituie, mai degrabă o deficiență legislativă și nu un exemplu de bune practici, deoarece este în detrimentul intereselor victimei şi contrară standardelor internaţionale în acest domeniu.  În Kazahstan, de exemplu, nu s-au înregistrat progrese semnificative în asigurarea protecției victimelor violenței în familie, în condițiile în care în 2014, mai mult de 30 de % din totalul infracțiunilor în Kazahstan, sunt crime de violență împotriva femeilor.[1]  La nivel legislativ, la fel, măsurile de protecție stabilite în legislația Republicii Moldova sunt mai eficiente și mai avansate (un exemplu relevant în acest sens este introducerea sancțiuni penale pentru încălcarea ordonanței de protecție față de legislația kazahă care prevede sancțiuni administrative).

Atragem atenția la faptul că Moldova a acceptat in cadrul ultimei Evaluări Periodice Universale a respectării drepturilor omului recomandările cu privire la combatereaa violenței în familie si prin aceste recomandări nu este nicuna care ar solicita excluderea Capitolului APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE sau completarea Codului Contravențional. Din contra, printre propunerile acceptate de Republica Moldova este ratificarea/semnarea  Conventiei Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie (8 state). De exemplu, recomandarea Estoniei in cadrul EPU a fost ”de a asigura implementarea efectivă a legislației existente” și ”Luarea măsurilor pentru a preveni mai efectiv și a urmări penal cazurile de violență împotriva femeilor, inclusiv violența în familie”.

Atragem atenția că Legea nr. 196 din 28 iulie 2016, care a fost elaborată și promovată de către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei în parteneriat, și cu suportul Coaliției Naționale, a asigurat  ajustarea prevederilor naționale la Convenția de la Istanbul. La elaborarea acesteia s-a luat în considerare experiența unor state avansate în asigurarea protecției victimelor violenței în familie, cum ar fi Austria, SUA, Franța, România care prevăd posibilitatea obținerii ordonanței de protecție atît în procedura civilă, cât și penală.

În final, vă informăm că la data de  15 Decembrie 2016 prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 2511 – VII privind  aprobarea semnării Convenției de la Istanbul, Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul, cee ce impune o responsabilitate sporită a autorităților Republicii Moldova de a continua procesul de ajustare a legislației și nu de a înregistra un regres la acest capitol.

În acest context, reiterăm faptul că membrii Coaliției Naționale ”Viața fără Violență în Familie” nu susțin inițiativa legislativă propusă de Ministerul Justiției în partea ce vizează violența în familie și reiterăm disponiblitatea și deschiderea noastră pentru a discuta opinia expusă în acest aviz.

Anexă: - lista organizațiilor semnatare, membre ale Coaliției Naționale ”Viața fără Violență în Familie”:

Coodonatoarea Coaliției Naționale ”Viața fără Violență în Familie” Veronica Teleucă, email: secretariatcoalitie@gmail.com, tel:060599927;

Lista organizațiilor semnatare, membre ale Coaliției Naționale ”Viața fără Violență în Familie”

  1. AO „Centrul de Drept al Femeilor" (CDF), Chişinău;
  2. AO ”Gender Centru”, Chişinău;
  3. Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor şi Potenţialelor Vic­time ale Traficului de Fiinţe Umane, Chişinău;
  4. AO „Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drep­turilor Femeii „La Strada", Chişinău;
  5. Asociația împotriva Violenței „Casa Mărioarei", Chişinău;
  6. AO Promo-Lex, Chișinău;
  7. AO „Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii", Chişinău;
  8. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria";
  9. AO ”Moldova Stimul, Ocnița;
  10. Centrul de Plasament Temporar şi Reabilitare pentru Copii, mun. Bălţi;
  11. Centrul de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali, Drochia;
  12. Centrul maternal “Ariadna", Drochia;
  13. AO " Centrul de Resurse pentru Tineret”,  Soroca;
  14. AO „Onoarea şi Dreptul Femeilor Contemporane", Bălţi;
  15. Centrul de Criză Familială „Sotis", Bălţi;
  16. Centrul Maternal „Pro Familia", Căuşeni;
  17. Centrul raional Maternal „Pro-Femina", Hînceşti;
  18. Centrul Maternal, Cahul.

[1]Mai mult de 30 de procente din  341,291 crime comise în  2014 în Kazakhtan sunt infracțiuni de violență împotriva femeilor, conform datelor Biroului de Statistică a Ministerului de Economie din Kazahstan  http://www.stat.gov.kz/faces/wcnav_externalId/homeNumbersOffences