13Iul

Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist

 
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist
  • Violența în familie - jurnaliștii au învățat cum să reflecte subiectul profesionist

Fenomenul violenței în familie și rolul jurnaliștilor în mediatizarea corectă a subiectului în presă a fost tema principală a discuțiilor din cadrul trainingului „Violența de familie – senzațional versus echidistant”, desfășurat în perioada 12-13 iulie de Centrul de Drept al Femeilor în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent.
 
La eveniment au participat 16 jurnaliști din presa scrisă și online din Republica Moldova, care și-au dezvoltat abilitățile de scriere a articolelor pe tema violenței în familie. Scopul instruirii a fost de a consolida deprinderile jurnaliștilor de a se documenta corect și de a prezenta echidistant publicului cazurile de abuz.
 
Eleonora Grosu, coordonatoare de programe în cadrul Centrului de Drept al Femeilor (CDF), a menționat că pe parcursul anilor CDF a depus mai multe eforturi pentru a ajuta victimele violenței în familie să depășească problemele cu care se confruntă. „De la o vreme, însă, ne-am dat seama că avem nevoie și de ajutorul jurnaliștilor pentru ca subiectul să fie discutat în presă corect, fără senzaționalism și fără titluri șocante. Suntem convinși că o asemenea reflectare a cazurilor de abuz ar contribui inclusiv la schimbarea percepției în societate față de acest fenomen. Totodată, dacă în articol oferim și anumite soluții, cu siguranță, putem ajuta mai multe femei. Dacă nu vom interveni acum, există riscul ca fiecare a treia femeie să fie supusă violenței pe parcursul vieții”, a subliniat Eleonora Grosu.
 
În cele două zile de instruire, participanții au analizat fenomenul și au aflat ce se ascunde în spatele cazurilor de abuz fizic, psihologic sau emoțional, au învățat cum să comunice cu victima, dar și cu agresorul și au exersat la modul practic scrierea unor materiale  pe tema violenței în familie. De asemenea, discuțiile s-au axat pe stereotipuri și inegalitate de gen, care, de multe ori, generează violența în familie.
 
Experta Alina Radu, directoarea săptămânalului Ziarul de Gardă (ZdG), recunoaște faptul că misiunea jurnaliștilor este complicată, întrucât ei trebuie să sensibilizeze atât autoritățile, cât și întreaga societate asupra acestei probleme. Ea a încurajat participanții să scrie cât mai mult despre fenomenul violenței în familie, pentru că numai în acest fel eforturile lor vor avea impact. În context, Alina Radu și-a amintit de propria experiență jurnalistică, de acum aproape două decenii, când după ce a scris mai multe materiale despre victimele traficului de organe, instituțiile internaționale s-au sesizat și au obligat autoritățile să introducă în legislație pedeapsa penală pentru astfel de infracțiuni. „Este nevoie de timp pentru ca anumite lucruri să se schimbe”, a afirmat experta.
 
Potrivit directoarei ZdG, este de datoria jurnalistului să conștientizeze existența problemei și, prin mijloacele pe care le are la dispoziție, să contribuie la diminuarea fenomenului violenței. „Tot ce trebuie să facă este să scrie și să citeze corect sursele, să revină periodic la subiect și să păstreze anonimatul victimelor, dacă acestea îl solicită. Asta înseamnă jurnalism responsabil și de calitate”, a accentuat Alina Radu.
 
Cu ajutorul Lidiei Gorceag, psiholog la Centrul pentru asistența și protecția victimelor violenței în familie, participanții au făcut caracteristica sociopsihologică a victimei și agresorului, încercând să înțeleagă motivele care-l determină pe agresor să fie violent, dar și circumstanțele care o fac pe victimă să suporte abuzurile. „Este demonstrat faptul că agresivitatea se transmite prin gene. Prin urmare, de mediul în care trăiești depinde faptul dacă această genă se va manifesta sau nu. Femeile abuzate, de obicei, fie au fost supuse violenței, fie au fost martore ale violenței în copilărie”, a spus Lidia Gorceag.
 
Psihologul susține că victimele violenței, de cele mai multe ori, evită să-și facă publice cazurile și refuză să interacționeze cu jurnaliștii. „Încrederea vine treptat, printr-o abordare corectă și echidistantă a subiectelor, printr-o atitudine binevoitoare și discretă din partea jurnalistului”, a menționat Lidia Gorceag.
 
Avocata CDF, Arina Țurcan, a evidențiat aspectele juridice ale fenomenului violenței în familie, precizând pașii pe care trebuie să-i întreprindă victimele pentru a obține protecția cuvenită din partea autorităților. „Violența în familie nu are justificare”, consideră avocata.
 
Cea de-a doua zi a instruirii a fost una practică. Participanții au analizat mai multe cazuri de violență, încercând în baza acestora să reflecte corect și echidistant subiectul în presă. Au scris titluri, au inserat opinii ale avocaților și psihologilor, au determinat costurile violenței și au stabilit care este rolul reporterului și al redacțiilor în abordarea sistemică a violenței domestice. De asemenea, pentru a înțelege mai bine stările prin care trec victimele violenței în familie, participanții s-au pus în pielea acestora, încercând să stabilească pașii pe care trebuie să-i urmeze în ipostaza lor de „soție de primar”, „soția șefului de poliție” sau „nora ministrului”, abuzate de soț.
 
Livia Lupașcu, reporter la postul public de televiziune Moldova 1, susține că instruirea a fost foarte utilă, chiar și pentru jurnaliștii cu o experiență mai mare de muncă. „Am aflat multe lucruri noi, inclusiv ultimele schimbări în legislația națională, care reglementează violența în familie,  am învățat ce surse să folosim și la ce instituții să ne adresăm atunci când elucidăm astfel de cazuri. Experiența unor traineri ca Alina Radu, de exemplu, ne-a ajutat să înțelegem mai bine fenomenul și să-l reflectăm profesionist. Rolul pe care l-am jucat în calitate de victimă a violenței a fost foarte elocvent pentru a înțelege prin ce situații trec aceste persoane, de multe ori neajutorate și neînțelese de instituțiile statului”, a menționat Livia Lupașcu.
 
„Instruirea a fost cât se poate de binevenită, deoarece violența în familie este un fenomen răspândit în Moldova. Cazurile de violență dezvăluite în cadrul trainingului, deși par luate din filme, sunt parte a realității noastre, din păcate. De aceea, misiunea jurnalistului este de a scrie cât mai convingător despre ele, pentru a determina autoritățile, societatea în întregime să ia atitudine. Jurnalismul responsabil presupune centrarea pe problemele victimei, dar nu pe senzaționalism. Această instruire ne-a învățat să abordăm deontologic subiectele violenței și, în același timp, să analizăm costurile violenței de familie, achitate din banii contribuabililor”, susține Svetlana Bogatu, jurnalistă Radio Moldova.
 
Pentru Cristina Cucoș, de la portalul Suntparinte.md, participarea la training a reprezentat o posibilitate de a reflecta mai mult asupra fenomenului violenței în familie. „Una dintre valorile pe care le promovează platforma Suntparinte.md este nonviolența și nondiscriminarea femeilor. Până acum nu am scris despre cazuri concrete de violență în familie, ci despre impactul negativ al violenței față de copii, despre violența în școală/grădiniță, în spital etc. Instruirea a fost foarte utilă, mai ales că unul dintre proiectele următoare ale platformei Suntparinte.md se va axa pe violența de orice tip față de fete și femei. Prin urmare, a fost important să învățăm cum să scriem corect despre asemenea cazuri, pentru a nu trauma și mai mult victimele abuzurilor. De asemenea, am aflat despre serviciile destinate agresorilor care, cu siguranță, se vor regăsi în următoarele materiale pe platforma noastră”, a precizat Cristina Cucoș. 
 
În cadrul instruirii, participanții au primit acces la o serie de resurse, care îi vor ajuta să documenteze subiectele legate de violență în mod echidistant, cu respectarea normelor deontologice.
 
Programul de instruire este organizat de Centrul de Drept al Femeilor în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Ambasadei Suediei în Republica Moldova și Fundației OAK.