Declară apel

Ce este apelul?

Apelul este o cale da atac, prin care soliciți ca o instanță de judecată ierarhic superioară să reexamineze hotărârea primei instanțe. Dacă vei contesta Încheierea instanței privind refuzul în emiterea Ordonanței de protecție, o ve contesta cu recurs.

Hotărîrile susceptibile de apel pot fi atacate, pînă a rămîne definitive, în instanţă de apel care, în baza materialelor din dosar şi a celor prezentate suplimentar, verifică corectitudinea constatării circumstanţelor de fapt ale pricinii, a aplicării şi interpretării normelor de drept material, precum şi respectarea normelor de drept procedural, la judecarea pricinii în primă instanţă.

Hotărîrile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel la curţile de apel de drept comun.

Hotărîrile pronunţate în primă instanţă după reexaminarea pricinii pot fi atacate cu apel după reguli generale.

Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care avea interes să facă apel sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea. În astfel de cazuri, se  face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă termenul curge din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul.

Termenul de apel suspendă executarea hotărîrii pronunţate în primă instanţă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Apelul exercitat în termen este, de asemenea, suspensiv de executare a hotărîrii.

Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii.

Cererea de apel şi înscrisurile noi care nu au fost prezentate în primă instanţă se depun cu atîtea copii cîţi participanţi la proces sînt, plus cîte o copie pentru instanţa de apel. Copiile de pe înscrisuri se legalizează în modul  stabilit de lege.

Înscrisurile alăturate, redactate într-o limbă străină se depun în traducere, certificată în modul stabilit de lege.

În cererea de apel se indică:

  1. instanţa căreia îi este adresat apelul;
  2. numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală;
  3. hotărîrea atacată, instanţa care a emis-o, completul de judecată, data emiterii;
  4. motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
  5. probele invocate în susţinerea apelului;
  6. solicitarea apelantului;
  7. numele şi domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citaţi  în apel;
  8. documentele ce se anexează.

În cererea de apel se poate indica şi alte date ce ţin de examinarea apelului.

Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire.

La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Participanţii la proces sînt în drept să prezinte în scris obiecţii împotriva apelului, anexînd înscrisurile care confirmă corectitudinea obiecţiilor.

Preşedintele primei instanţe, după ce primeşte cererea de apel, înscrisurile şi alte probe alăturate care nu au fost prezentate în primă instanţă, dispune înregistrarea imediată a cererii de apel.

După expirarea termenului de depunere a apelului, prima instanţă este obligată să expedieze a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile depuse şi înscrisurile alăturate care nu au fost prezentate în primă instanţă.

Instanţa de apel va efectua, în termen de 30 zile de la data primirii dosarului spre examinare, actele procedurale în vederea pregătirii pricinii către dezbateri în şedinţă de judecată

După expirarea termenului de pregătire a pricinii către dezbateri în şedinţă de judecată, apelul se examinează într-un termen rezonabil.

La judecarea apelului, părţile şi alţi participanţi la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă au fost în imposibilitatea să o facă la examinarea pricinii în primă instanţă.

Instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei.

Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces.

Apelantul şi reprezentantul lui împuternicit în mod legal pot retrage apelul pînă la dezbaterea pricinii în fond în instanţă de apel. Retragerea se face în scris sau oral, în ultimul caz cu consemnare în proces-verbal

Dispoziţiile de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel

Instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept:

  1. să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe;
  2. să admită apelul şi să modifice  hotărîrea primei instanţe;
  3. să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă hotărîre;
  4. să admită apelul, să caseze integral hotărîrea primei instanţe şi să trimită pricina spre rejudecare;
  5. să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol;

În cazul în care pricina este trimisă spre rejudecare, cu acordul tuturor participanţilor la proces, instanţa de apel indică actele procesuale rămase valabile, celelalte fiind desfiinţate de drept.

Hotărîrea primei instanţe se casează sau se modifică de instanţa de apel dacă:

  1. circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin;
  2. circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente;
  3. concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii;
  4. normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.

O hotărîre legală în fond nu poate fi casată numai din motive formale.

După încheierea dezbaterilor şi susţinerilor orale, completul de judecată se retrage în camera de deliberare pentru adoptarea deciziei.

În urma deliberării, completul de judecată pronunţă dispozitivul deciziei. Dispozitivul deciziei trebuie semnat de toţi judecătorii completului de judecată şi anexat la dosar.

În cazul în care la adoptarea deciziei se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează la dosar.

Decizia integrală se întocmeşte în termen de 15 zile de la pronunţarea dispozitivului deciziei.

Decizia instanţei de apel poate fi atacată cu recurs în modul stabilit.