Lecții de limbă română într-un proiect pentru refugiatele din Ucraina desfășurat de Centrul de Drept al Femeilor.

Femeile și fetele refugiate în orașul Orhei învață limba română la Biblioteca publică raională „Alexandru Donici”. Lecțiile fac parte dintr-un șir de activități desfășurate în cadrul proiectului „Bibliotecile aduc schimbarea în comunitate în timpul crizei refugiaților” implementat de Centrul de Drept al Femeilor, în parteneriat cu Asociația Bibliotecarilor din Moldova, cu suportul financiar al International Rescue Committee.

În sala de lectură a bibliotecii din orașul Orhei, printre rafturile cu cărți și o tablă improvizată, câteva femei de vârste diferite citesc pe silabe niște texte. Până la începutul lecției mai sunt puține minute și ele repetă tema pentru acasă corectându-se una pe alta în timp ce se ascultă cu atenție.

Prima oră de limbă română pentru refugiatele din Ucraina care s-au stabilit la Orhei a avut loc în data de 25 octombrie. Stepanida Țugui, directoarea bibliotecii, spune că inițiativa a venit din partea celor 45 de femei și copii refugiați în oraș și încadrați în diferite servicii ale  proiectului „Bibliotecile aduc schimbarea în comunitate în timpul crizei refugiaților”.

„Avem 15 beneficiare care au ales să frecventeze lecțiile de limbă română. Inițial am stabilit cursuri marțea la prânz, dar am avut solicitări să facem și seara pentru cei care lucrează. Așa că din luna noiembrie avem ore și joia la ora cinci. Refugiatele din Ucraina vor să învețe limba română pentru a se angaja mai ușor în câmpul muncii, iar unele pentru a se stabili în Republica Moldova, le place orașul Orhei”, afirmă cu mândrie directoarea bibliotecii.

Învață limba română pentru a-și ajuta nepoții

Natalia este din orașul Dnepr. S-a înscris la cursurile de limbă română încă de la primele întâlniri pe care le-au avut la biblioteca din Orhei și nu a pierdut nicio lecție. „La vârsta mea e mai greu să înveți o limbă, dar fac eforturi pentru a fi în pas cu cei mai tineri. Mai greu mi se dau terminațiile cuvintelor, dar sper că de sărbători să pot felicita colegii și vecinii în limba română”, își propune Natalia solemn în fața profesoarei.

Și Liudmila are deja adunate mai multe foi cu texte subliniate cu diferite culori. Ea spune că astfel înțelege mai bine structura propozițiilor și este mai atentă la formele pe care le iau cuvintele în diferite expresii. „Am învățat mai multe cuvinte, dar încă nu prea știu să le unesc în propoziții”, se tânguie femeia în timp ce își organizează cursurile într-un dosar.

Natalia și Liudmila fac parte din echipa de senioare ale cursurilor de limbă română. „Ele au venit să învețe limba pentru a-și ajuta nepoții care merg la școală. Sunt persoane care vor să rămână aici”, ne-a povestit învățătoarea Alla Lupu.

Profesoara își laudă elevele pentru sârguința lor

Alla Lupu este voluntară la biblioteca din Orhei de mai mulți ani. Ea a lucrat profesoară de limba rusă la Colegiul Pedagogic din localitate, iar acum predă limba română în mai multe centre de studiere a limbilor. Învățătoarea își laudă elevele din Ucraina pentru interesul pentru limba română, chiar dacă trebuie să depună eforturi mari.

„Am început cu alfabetul. Acum scriem texte, citim. Avem deja primele eseuri despre familie și anotimpuri. Facem dialoguri despre locul de muncă, despre școală. Gramatica se dă mai greu, dar eu am încredere că fetele mele se vor descurca degrabă singure la magazin, la piață și pe stradă”, își încurajează discipolele profesoara.

Merry este o brunetă care locuiește deja de câteva luni la Orhei. Femeia s-a căsătorit în Moldova și spune că abia așteaptă să vorbească fără traducător cu vecinii. „Îmi place această limbă și deja știu mai multe expresii și le pot înțelege atunci când le aud pe stradă. Abia aștept să pot și vorbi cu oamenii de aici”, afirmă Merry în timp ce subliniază cu o cariocă expresiile dintr-un text despre tradițiile de iarnă din Moldova. „Pentru astăzi am avut de citit o povestire despre sărbătoarea Nașterii Domnului. Am aflat că Moș Gerilă în limba română este Moș Crăciun”, recită ca pe o poezie textul din caiet.

Pentru a înțelege mai bine limba română, refugiatele studiază la biblioteca din Orhei și obiceiurile din Republica Moldova. Învățătoarea Alla Lupu le-a vorbit despre istoria și geografia țării. „Am discutat despre cele mai interesante locuri din Moldova. Am făcut vizite imaginare la Cahul, Tighina, Bălți și la Chișinău. Ele îmi spun că urmăresc la televizor emisiuni și discutăm despre ce au văzut și ce le-a plăcut. Sunt foarte interesate de cultura de la noi”, menționează profesoara.

Limba română, o punte pentru integrare în comunitatea locală

În timp ce elevele povestesc tema pentru acasă, în clasă intra o femeie care își scoate dosarul cu teme din mers și se implică în discuții în timp ce își așază caietele pe masă. Tatiana este din Odessa și s-a refugiat la Orhei cu bunica ei și doi copii. Ea spune că găsește cu greu timp să frecventeze cursurile de limbă română, mai ales după ce s-a angajat. Femeia lucrează la fabrica de conserve din oraș și este bucuroasă că a început să se înțeleagă mai bine cu colegii.

„Toată lumea când vorbește cu mine trece la limba rusă, dar eu vreau să discut cu ei în limba română pentru a exersa mai mult. Până acum am învățat cifrele, anotimpurile, zilele săptămânii, despre familie. Pentru că lucrez la fabrica de conserve deja cunosc denumirile în română ale mai multor fructe și legume”, spune Tatiana și ca să fie mai credibilă înșiră pe de rost membrii familiei.

Colega ei de bancă, Aliona s-a refugiat la Orhei din orașul Luhansk. Pentru a însuși mai bine cuvintele ea le găsește echivalente în limbile ucraineană sau engleză. Este printre cele mai tinere eleve și nu are probleme cu vocabularul. „Deocamdată mă descurc mai bine la traducere din română în rusă. Mai am niște probleme cu verbele și conjugarea acestora. Lucrez mult și acasă”, își dezvăluie Aliona cheia succesului.

Pentru a fi mereu conectate, refugiatele au creat un grup pe o rețea de socializare în care fac schimb de exerciții și se ajută reciproc cu temele pentru acasă. Cursurile de limbă română vor dura până în vară. Profesoara, dar și administrația bibliotecii, vor să le ofere femeilor și fetelor abilități de a folosi limba română nu doar în activități cotidiene, dar și ca o posibilitate de a-și găsi mai ușor un loc de muncă și a se integra mai bine în comunitatea unde s-au refugiat din calea războiului.