Carolina Bugaian: „În Nepal am plecat singură, iar soțul a rămas acasă cu trei copii”

Când m-am născut, mama s-a întrebat ce-o să facă oare cu un copil așa mic și firav. Am fost o copilă bolnăvicioasă, mereu cu mama pe la medici. Tatăl meu e de la Nord, și acolo trebuie să fii așa, „foarte bine”. Bunica mereu voia să mă hrănească. Plus la aceasta, în copilăria mea, exista percepția că o femeie, de una singură, nu poate face multe lucruri și are nevoie, totuși, de un bărbat care să o susțină.

În 2006, eram prima femeie care ocupa funcția de directoarea financiară la Moldcell. Iar în 2013 când am primit oferta de a merge în Nepal, am acceptat imediat. Eram căsătorită și mama a doi băieți și o fată. Totul era bine, dar simțeam multă presiune de schimbare pe interior și voiam un restart. Simțeam nevoia să fac ceva diferit. Așa am devenit prima femeie din interiorul grupului care a mers în Nepal pe poziția de director financiar.

Soțul și părinții mei erau sceptici în privința plecării mele. Întâi am mers cu soțul. Am vizitat un loc sacru, unde trupurile persoanelor decedate sunt incinerate, iar cenușa este împrăștiată pe râu. Soțul, știindu-mă foarte firavă, a zis că dacă rezist la asemenea scene, atunci pot să accept postul de muncă în Nepal, pentru că e sigur că mă voi descurca.

Așa că eu am rezistat. A urmat o perioadă intensă – cutremurul din 2015 în Nepal. Localnicii m-au învățat că lucrurile materiale nu contează atât de mult. Am văzut că adevăratele valori sunt altele. Mămuca mea spunea că „totul se face cu oameni”. Dacă stabilești relații pur omenești bazate pe respect și înțelegere, reușești să construiești ceva. Pentru angajați a contat mult că eu nu am plecat după cutremur. Am rămas acolo și împreună am scos, de sub dărâmături, toate obiectele și rapoartele noastre.

Reușitele femeilor sunt posibile atunci când soțul și soția sunt o echipă și se susțin reciproc. Eu am lucrat și învățat mereu. Independența și libertatea au fost mereu importante pentru mine. În concediile de maternitate am stat câte 4 luni ca să pot să-mi continui activitatea profesională. Am angajat o bonă și am găsit echilibru. Mi-am alăptat copiii până la un an și ceva. Veneam acasă de la birou ca sa-i alăptez.

În Nepal am plecat singură, iar soțul a rămas acasă cu trei copii. A fost o experiență care m-a făcut mult mai puternică. Am înțeles că nu sunt atât de firavă, cum mă percepeau toți. Am înțeles că am reziliență, siguranță, forță și pot să am grijă de cei din jur. Studiile, cunoștințele, experiențele sunt singurele care rămân permanent cu noi și ne ajută.

Carolina Bugaian este directoarea generală la Moldcell din ianuarie 2022 și membră a Asociației Femeilor în Afaceri.

_______________________________________________________________________________________________________________

Istoria Carolinei Bugaian este parte a campaniei „FEMEI CA TINE”, realizată de CDF în parteneriat cu AFAM în cadrul proiectului „Reducerea barierelor în calea abilitării economice a femeilor”. Scopul acestuia este de a consolida comunitatea femeilor de afaceri și organizațiilor care apără drepturile femeilor, investesc în abilitarea economică a acestora și combat efectele negative ale violenței în bază de gen.

Proiectul a fost implementat de ABA ROLI în parteneriat cu Consorțiul Women and Girls Empowered (WAGE), CDF și CIPE și finanțat de către Oficiul Departamentului de Stat al SUA pe Probleme Globale ale Femeilor.