AVIZ la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecția copilului și executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părintești, nr. 60 din 05.03.2026)

Context și poziția Centrului de Drept al Femeilor

Prin prezenta, Centrul de Drept al Femeilor (in continuare – CDF) prezintă opinia cu privire la amendamentul care introduce doua modificări la Codul penal nr. 985/2002: o noua definiție a femicidului in art. 134²⁷ si introducerea circumstanței agravante la art. 145 alin. (2) lit. l¹), și vine cu propuneri de completare a acestuia.

CDF a pledat constant pentru recunoașterea fenomenului de femicid la nivel național. Astfel, in 2019, pentru prima data a fost elaborat Studiul National al cazurilor de femicid in Republica Moldova, care a analizat cazurile de omor al femeilor in perioada 2016-2019 si a formulat recomandări pentru îmbunătățirea mecanismelor instituționale de răspuns. La 29 aprilie 2024, CDF a lansat un apel public semnat de peste 1.500 de persoane si susținut de 160 de organizații ale societății civile, prin care a cerut introducerea noțiunii de femicid in legislația Republicii Moldova. In urma apelului, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman a inițiat proiectul de lege respectiv.

Prin Legea nr. 231 din 31.07.2024 pentru modificarea Legii nr. 45/2007, in legislația naționala a fost definită pentru prima data noțiunea de femicid: act de violenta împotriva femeilor, inclusiv fetelor, care presupune decesul victimei ca urmare a omorului intenționat, a vătămării intenționate grave a integrității corporale sau a sănătății, a violenței in familie, ori sinuciderea victimei determinată prin aceste acte, comise din motive de prejudecată bazate pe gen.

Deși susținem amendamentul propus, acesta nu este suficient. Fără circumstanțe agravante clar definite și enumerate, actuala redacție a art. 134²⁷ CP rămâne o norma de definire fără impact sancționator real, judecători neavând un instrument concret pentru a diferenția femicidul de omorul simplu la momentul individualizării pedepsei. Considerăm necesară completarea listei agravantelor atât in Partea generală, cat și in Partea apecială a Codului penal, pentru a reflecta atât definiția din Legea nr. 45/2007, art. 2, cat si practica de încadrare juridică a faptelor de violență in familie și violență împotriva femeilor.

Propunerile formulate in cele ce urmează au fost discutate larg in cadrul mai multor ședințe organizate de CDF in lunile aprilie-mai 2026, la care au participat reprezentanți ai mediului academic, specialiști din domeniul justiției, procurori, ofițeri de urmărire penală, judecători și avocați.

Argumentarea amendamentelor propuse

1. Art. 77 alin. (1) lit. d1) – Circumstanța agravantă generală

d¹) săvârșirea infracțiunii asupra unei femei din motive de prejudecată bazată pe gen;

Introducerea motivului de prejudecata bazata pe gen ca circumstanță agravantă generală în Partea generala a Codului penal răspunde unui dublu imperativ: normativ si practic.

Din perspectiva normativă, aceasta completare asigură coerența sistematică a Codului penal, creând un mecanism de protecție aplicabil tuturor infracțiunilor săvârșite cu motivație de gen, nu doar celor enumerate explicit in Partea specială. Din perspectiva practica, circumstanța agravantă generală oferă organelor de urmărire penala și instanțelor de judecată un instrument utilizabil inclusiv în situațiile în care fapta nu se încadrează în niciuna dintre infracțiunile cu agravante specifice introduse prin prezentul proiect, evitând astfel golurile de reglementare.

Din perspectiva comparată, modelul Croației este direct relevant: prin modificările aduse Codului penal in 2024, violența bazată pe gen a fost recunoscută in Croația ca o circumstanță agravantă generală în individualizarea pedepsei, în situațiile în care aceasta nu este deja integrată într-o incriminare cu regim sancționator mai dur. Această tehnica legislativa duală – agravanta generală la nivelul Părții generale și agravante specifice în Partea specială – reprezintă standardul de bună practică in dreptul penal comparat.

2. Art. 134²⁷ – Redefinirea femicidului

Prin femicid se înțelege omorul intenționat al unei femei, săvârșit din motive de prejudecată bazata pe gen.

Redacția actuala a art. 134²⁷, introdusă prin Legea nr. 252/2025, definește femicidul ca act de violență deosebită împotriva femeilor, comis pe motiv de prejudecata de gen, care a cauzat decesul victimei. Această formulare prezintă două deficiențe tehnice cu impact direct asupra aplicabilității normei.

In primul rând, sintagma „violenta deosebita” este o noțiune nedefinită în Codul penal, susceptibilă de interpretări divergente în practica judiciară, generând impredictibilitate în aplicare. În al doilea rând, definiția actuală nu stabilește o legătura expresa cu infracțiunea de omor intenționat prevăzută la art. 145, creând dificultăți de corelare sistematica in procesul de încadrare juridica.

Redacția propusa – omorul intenționat al unei femei, săvârșit din motive de prejudecata bazata pe gen – remediază ambele deficiențe: utilizează terminologia consacrata a Codului penal și ancorează definiția direct in infracțiunea-suport, asigurând o integrare tehnică coerentă cu norma de incriminare de la art. 145 alin. (2) lit. l¹). Noua normă se bazează pe conceptul deja existent de motive de prejudecata din Codul penal, specificând că actele sunt săvârșite din motive de prejudecată de gen, asigurând astfel integrarea perfectă în arhitectura existentă fără a genera conflicte normative.

Art. 145 alin. (2) lit. l1) – Omorul intenționat agravat prin femicid

l¹) daca fapta constituie femicid;

Introducerea femicidului ca circumstanță agravantă a omorului intenționat constituie elementul central al prezentului proiect. Prin aceasta completare, statul transmite un mesaj normativ explicit privind intoleranța față de uciderea femeilor motivata de gen și creează baza juridică pentru individualizarea unei pedepse mai severe în astfel de cazuri. O asemenea reglementare contribuie la consolidarea răspunsului instituțional față de violența bazata pe gen, la uniformizarea practicii judiciare și la creșterea vizibilității juridice a fenomenului.

Argumentul tehnic esențial privește dificultatea probării motivației subiective in procesul penal. Prin transformarea elementului subiectiv – motivația bazata pe gen – într-o concluzie derivata din circumstanțe obiective, legiuitorii urmăresc asigurarea aplicabilității normei penale in practica. Coroborând lit. l¹) cu definiția de la art. 134²⁷ și cu agravanta generală de la art. 77 alin. (1) lit. d¹), cadrul normativ devine operațional: procurorul poate invoca circumstanțe obiective care pot fi verificate – acte repetate de violență, relație de intimitate, context de control coercitiv – pentru a susține calificarea faptei ca femicid.

Din perspectiva comparată, toate statele care au incriminat femicidul au prevăzut consecințe sancționatori concrete. Codul penal al Republicii Chile prevede, la art. 390 (4), circumstanțe agravante explicite: victima era însărcinată; victima era minoră, de vârsta înaintată sau cu dizabilitate; infracțiunea a fost săvârșita in prezenta ascendenților sau descendenților victimei; infracțiunea a fost comisa in contextul violenței fizice sau psihice aplicate in mod obișnuit de făptuitor. Codul penal al Republicii Peru prevede ca pedeapsa nu poate fi mai mica de treizeci de ani in prezenta circumstanțelor agravante. Modelele din Columbia, Chile si Mexic prevăd pedepse maxime sau detențiune pe viată. Introducerea lit. l¹) in art. 145 alin. (2) plasează Republica Moldova în rândul statelor care tratează femicidul cu severitatea pe care gravitatea sa o impune.

Art. 150 alin. (2) lit. c¹) – Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

c¹) asupra unei femei din motive de prejudecata bazata pe gen;

Această completare este indispensabilă pentru acoperirea uneia dintre formele de femicid recunoscute explicit in legislația națională. Conform Legii nr. 231/2024, definiția femicidului include sinuciderea victimei ca urmare a determinării sau înlesnirii acesteia ori ca urmare a violenței în familie, comise din motive de prejudecată bazate pe gen. Absența agravantei corespunzătoare la art. 150 creează o contradicție normativă gravă: fenomenul este recunoscut în definiția legala, dar nu atrage consecințe sancționatori distincte atunci când se manifesta prin aceasta forma specifică.

Practica judiciară a documentat cazuri în care femeia victima a ajuns la suicid ca urmare a unui continuum de violenta psihologică, izolare și control coercitiv exercitat de agresor. Studiile CDF confirma ca femicidul nu este un act izolat, ci adesea reprezintă punctul culminant al unui continuum de violență care poate include abuz verbal, psihologic, fizic, sexual, hârțuire, control coercitiv și alte forme de abuz. Fără agravanta la art. 150, făptuitorul acestei forme de femicid este sancționat identic cu orice alta fapta de determinare la suicid, ignorând complet dimensiunea de gen care a generat-o.

Art. 151 alin. (2) lit. i¹) – Vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății

i¹) asupra unei femei din motive de prejudecata bazata pe gen.

Completarea art. 151 cu agravanta privind motivul de prejudecată bazata pe gen acoperă o lacună cu impact direct în practica urmăririi penale. Frecvent, în cauzele de violență în familie soldataă cu deces, organele de urmărire penala se confruntă cu situații în care fapta a început ca vătămare grava și a condus la decesul victimei, încadrarea oscilând intre art. 145 si art. 151 alin. (4). In absența agravantei de gen la art. 151, aceasta categorie de fapte pierde vizibilitatea juridică a dimensiunii de femicid indiferent de încadrarea finala.

Mai mult, vătămările grave cu motivație de gen care nu au produs decesul victimei – dar care reflecta același tipar de violenta structurală – rămân in prezent sancționate fără nicio recunoaștere a caracterului lor specific. Legea nr. 231/2024 recunoaște expres ca femicidul include și vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății comisa din motive de prejudecată bazate pe gen, ceea ce impune consecvența normativă de a regăsi această recunoaștere și în norma de incriminare de la art. 151.

Art. 201¹ alin. (2) lit. b¹) – Violența în familie

b¹) asupra unei femei din motive de prejudecată bazată pe gen.

Completarea art. 201¹ cu agravanta motivului de prejudecată bazată pe gen este necesară pentru a distinge, inclusiv în planul sancțiunii, violența în familie generică de violență în familie cu caracter de femicid în curs de desfășurare – adică acel tipar de violență sistematică, îndreptată împotriva femeii tocmai pentru că este femeie.

Rapoartele Comisiei de monitorizare si analiza a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau vătămări grave confirmă ca în anul 2022 au fost înregistrate 24 de femei victime, iar in 2023 alte 21 de femei omorâte în domiciliul comun. În marea majoritate a cazurilor, decesul a fost precedat de episoade repetate de violență în familie care au constituit ele însele infracțiuni. Dacă agravanta de gen ar fi fost aplicabilă la momentul comiterii faptelor anterioare de violență în familie, răspunsul sancționator ar fi putut fi mai sever și potențial preventiv față de escaladarea letala.

Modelul columbian este relevant in acest sens: Codul penal al Republicii Columbia prevede ca circumstanță agravantă a femicidului situația în care făptuitorul a săvârșit numeroase acte de violență fizică, sexuală, psihică sau economikcă care au precedat infracțiunea, recunoscând astfel ca violența în familie motivată de gen este o forma incipientă și constitutivă a femicidului, nu un fenomen separat. Prezenta completare introduce aceeași logică in legislația națională.

Cadrul juridic internațional și european

Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul prin Legea nr. 144 din 14.10.2021, asumând angajamentul ferm de a lua măsuri de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. La 26 octombrie 2023, GREVIO a adoptat Raportul de evaluare de referință privind implementarea Convenției de la Istanbul in Republica Moldova, prin care a încurajat insistent autoritățile să îmbunătățească implementarea convenției cu referire la prevenirea tuturor formelor de violenta împotriva femeilor.

Directiva UE 2024/1385 privind combaterea violentei împotriva femeilor si a violentei in familie din 14 mai 2024 cere statelor membre sa recunoască anumite circumstanțe agravante în legislația penală națională, precum actele repetate de violență împotriva femeilor sau violența care s-a soldat cu moartea victimei. Republica Moldova, in calitate de candidată la aderarea la UE, are obligația de aliniere la acest standard, iar includerea agravantelor in Codul penal reprezintă calea directa de transpunere a acestei Directive în legislația națională.

Propuneri

Centrul de Drept al Femeilor susține amendamentele formulate și propune completarea Codului penal, după cum urmează. Adoptarea acestui pachet normativ va facilita totodată colectarea de date statistice mai precise și o monitorizare mai eficientă a fenomenului femicidului, în conformitate cu recomandările GREVIO și cu standardele Directivei UE 2024/1385.

Art. II. – Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (republicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72-74, art. 195), cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:

1. Articolul 77, alinatul 1 se completează cu litera d¹) cu următorul cuprins: d1 ) săvârșirea infracțiunii asupra unei femei din motive de prejudecată bazată pe gen;

2. Articolul 134²⁷ va avea următorul cuprins: „Prin femicid se înțelege omorul intenționat al unei femei, săvârșit din motive de prejudecată bazată pe gen.”

3. Articolul 145 aliniatul (2) se completează cu litera l¹) cu următorul cuprins: „l¹) dacă fapta constituie femicid;”

4. Articolul 150 alineatul (2) se completează cu litera c¹) cu următorul cuprins: „c¹) asupra unei femei din motive de prejudecată bazată pe gen

5. Articolul 151 alineatul (2) se completează cu litera i¹) cu următorul cuprins: „ i¹) asupra unei femei din motive de prejudecată bazată pe gen.”

6. Articolul 201¹, se completează la alineatul (2) cu următorul cuprins: b1)„ asupra unei femei din motive de prejudecată bazată pe gen.”