Violenţa în familie nu este „o chestiune privată”, ci o problemă a societăţii. Jurnaliştii au învăţat cum să o abordeze corect.

Care este profilul psihologic al victimei şi al agresorului, principalii actori ai violenţei? Cum le protejăm confidenţialitatea şi care sunt limitele peste care nu trebuie să treacă jurnalistul, când abordează astfel de subiecte? Sunt doar o parte dintre subiectele discutate în cadrul programului de instruire „Violenţa de familie – cum informăm fără să dăunăm?”, desfăşurat în perioada 29 – 30 mai 2019 de Centrul de Drept al Femeilor (CDF) în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent.

Ghidaţi de instructori, un grup din 16 jurnalişti din presa locală şi naţională au discutat despre stereotipuri şi inegalităţi, au estimat costurile pe care le comportă fenomenul, au analizat numeroase cazuri de violenţă, reliefând multiplele faţete ale acesteia. De asemenea, participanţii au identificat împreună subiecte care ar sensibiliza societatea faţă de problema violenţei domestice şi ar promova toleranţa zero.

„Violenţa în familie este un subiect complex, care necesită o abordare atentă, responsabilă şi profesionistă. Noi vă îndemnăm să optaţi pentru jurnalism de calitate, iar asta înseamnă că trebuie să scoateţi la iveală nedreptăţi fără a nedreptăţi”, a menţionat Eleonora Grosu, coordonatoare de programe în cadrul CDF, instituţie care timp de un deceniu acordă asistenţă victimelor violenţei în familie.

Experta Alina Radu, directoarea săptămânalului Ziarul de Gardă (ZdG) susţine că violenţa este foarte răspândită în Republica Moldova, însă subiectul, de multe ori, este trecut sub tăcere. „Violenţă există nu doar în familiile-social vulnerabile. Şi după garduri înalte este multă violenţă despre care se vorbeşte puţin. Anume aici intervine rolul jurnalistului – să bată alarma şi să informeze societatea. Dacă ne-am întreba de ce femeile ajung să suporte violenţa, atunci răspunsul ar fi simplu: pentru că noi, jurnaliştii, nu le-am spus că se poate şi altfel”, a menţionat Alina Radu.

Împreună cu Lidia Gorceag, psihologă la Centrul pentru asistenţa şi protecţia victimelor violenţei în familie, jurnaliştii au analizat profilul psihologic al victimei şi al agresorului, au examinat motivele care generează violenţa în familie, formele de manifestare a acesteia şi au încercat să demonteze o serie de mituri legate de violenţă. Psihologa a recomandat jurnaliştilor să aibă o atitudine discretă în raport cu victimele agresiunii în familie pentru a nu le provoca noi răni sufleteşti.

În cea de-a doua zi a instruirii, au fost luate în discuţie aspectele juridice ale fenomenului. Avocata CDF, Arina Ţurcan, şi reprezentantul Inspectoratului General de Poliţie, Ghenadie Neamţu, s-au referit la pârghiile de influenţă asupra agresorilor pe care le au colaboratorii de poliţie, dar şi la acţiunile pe care trebuie să le întreprindă victimele în denunţarea agresiunilor.

„Ne bucură faptul că eforturile întreprinse în ultimii ani ne-au ajutat să combatem stereotipul din rândul poliţiştilor că „violenţa în familie este o chestiune privată”.  Astăzi, poliţiştii înţeleg deja că violenţa în familie este o problemă a societăţii”, a subliniat Ghenadie Neamţu.

În opinia participanţilor, instruirea i-a ajutat să conştientizeze mai bine rolul pe care îl au în combaterea stereotipurilor şi în prevenirea formelor de abuz în familie.

„Prin intermediul acestui seminar am aflat că mediatizarea incorectă poate expune victimele violenţei în familie atât la suferinţă emoţională, cât şi la constrângeri din partea societăţii. A fost o instruire utilă care ne-a ajutat să înţelegem că violenţa are multiple faţete, iar în societate există o serie de stereotipuri care agravează şi mai mult situaţia. Discuţiile cu psihologul, poliţistul şi juristul ne-au oferit claritate în ceea ce priveşte modul de a dialoga cu victimele şi cu agresorul, paşii pe care trebuie să-i întreprindă jurnalistul în mediatizarea cazului fără a nedreptăţi pe nimeni”, ne-a spus Cristina Jitaru, jurnalistă Buzz.md, or. Drochia.

„Instruirea a reprezentat pentru noi o oportunitate de a cunoaşte subtilităţile unui act de violenţă în familie şi ne-a oferit sfaturi privind abordarea corectă, echidistantă şi discretă a acestor subiecte. Or, noi, jurnaliştii, trebuie să nu uităm că temele respective implică oameni, iar felul cum le prezentăm public poate afecta destinele acestora. Este important să nu facem senzaţie, ci să încercăm să pătrundem în miezul problemei. Doar astfel putem contribui la identificarea soluţiilor, demolarea stereotipurilor şi sensibilizarea societăţii faţă de fenomenul violenţei în familie”, susţine Tatiana Guzo, corespondent local Radio Moldova, Anenii Noi.

Pentru a înţelege stările emoţionale prin care trec victimele violenţei în familie, pe parcursul celor două zile participanţii au exersat diverse jocuri de rol, au lucrat în echipe, analizând subiectul din diverse puncte de vedere. Una din concluziile la care au ajuns aceştia constă în faptul că materialele jurnalistice pe tema violenţei în familie ar trebui să încurajeze victimele să rupă cercul vicios în care se află.

Programul de instruire este organizat de Centrul de Drept al Femeilor în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Suediei şi Fundaţiei OAK.