CDF contribuie decisiv la soluționarea cu succes a unui caz de viol

Era o zi de toamnă din 2021. Mă îndreptam spre facultate când, deodată, am observat mașina fostului meu iubit. Automobilul se deplasa încet în direcția mea, apoi s-a oprit la câțiva pași distanță. Geamul s-a coborât și i-am auzit vocea: „Hai, intră mai răpidi în mașină!”. Am încremenit de spaimă. În acel moment, nu puteam nici să fug, nici să țip, și, din păcate, nici să mă apăr. Fostul iubit a ieșit din mașină, m-a apucat de braț și m-a aruncat pe bancheta din spate. Eram disperată, neputincioasă și vulnerabilă.

În automobil, el mi-a spus: „Dacă scoți măcar un țipăt, te tai aici pe loc!” Așa că am tăcut. M-a dus la el acasă, m-a încuiat în locuință și, acolo, m-a forțat să întrețin relații sexuale cu el. M-a filmat fără acordul meu și mi-a spus: „Am să-ți dau voie să pleci dacă o să te comporți frumos!”

Am stat închisă la el în casă timp de o zi, apoi mi-a deschis ușa și mi-a spus: „Poți să te duci, dar să știi că am să te caut. Nu vei scăpa de mine.” Am fugit. Era seară și nu aveam bani nici măcar de transport.

Am ajuns acasă și am băut un pumn de pastile. Voiam să mă sinucid, dar fost salvată. Tatăl meu vitreg a venit acasă, m-a văzut în acea stare și a chemat ambulanța. Am rămas în viață dar amintirile nu mă lăsau în pace.

La o săptămână după incident, fostul meu iubit a reapărut. Îmi trimitea mesaje. Îmi spunea că fără el, eu sunt un nimeni și mă amenința că mă va urmări toată viața, până când voi muri. Îmi repeta foarte des: „Ori te omor, ori ai să mori singură.”

I-am spus că îl voi denunța la poliție pentru viol, însă el mi-a arătat imagini din timpul actelor sexuale, în care eram clar vizibilă, nud, și m-a amenințat că le va trimite părinților mei și colegilor de facultate. Asta urma să mă doboare și mai tare. Pe lângă faptul că fusesem forțată să întrețin nenumărate acte sexuale cu el din frică, am realizat că, toată lumea va cunoaște despre asta și îmi era rușine.

Nu ieșeam din casă, îmi era frică să merg chiar și până la magazin. Nu mai mergeam la facultate și nu vorbeam cu nimeni despre ce mi se întâmpla; de fapt, nici nu aveam cu cine să vorbesc. Nu puteam să dorm. Când reușeam să adorm, visam cum abuzul sexual se repetă și mă trezeam din somn sufocată. Mă temeam chiar și de umbra mea.

Am sunat la Centrul de Drept al Femeilor din disperare, simțeam nevoia să vorbesc cu cineva. Acolo am fost ascultată, înțeleasă și sprijinită. Mi s-a oferit ajutor și informații despre ce pot face într-o astfel de situație. Am stabilit împreună cu jurista un plan de siguranță pentru viitor. Am înțeles că pot să lupt, dar că acest proces va fi unul de durată. Cu toate acestea, am ales să lupt, pentru că am găsit susținere.

Pentru a fi în siguranță, am decis să depun o cerere pentru emiterea unei ordonanțe de protecție, astfel încât fostul meu iubit să nu mă mai urmărească și, cel mai important, să nu mă mai forțeze să plec cu el. Avocata de la CDF m-a sprijinit pe tot parcursul acestui proces, iar în scurt timp am obținut ordonanța de protecție pentru 60 de zile. Fostului iubit i-a fost aplicată o brățară electronică pentru a putea fi monitorizat. Așa am reușit să merg din nou la facultate, fără teama că ar putea apărea după orice colț.

Știam că el are acele înregistrări și nu voiam ca acestea să fie distribuite nimănui, ceea ce mă împiedica să depun o plângere împotriva lui. Ulterior, am început ședințele de psihoterapie, unde am vorbit despre starea mea, fricile mele și am înțeles mai multe despre sindromul de stres posttraumatic. Ședințele de terapie mă ajutau să mă simt mai bine și mai ușurată.

Avocata de la CDF m-a încurajat să depun o plângere la poliție pentru viol, acte de persecuție și amenințări legate de distribuirea materialelor video. A urmat un proces lung de urmărire penală și judecată. Deși, după expirarea ultimei ordonanțe de protecție, fostul meu iubit a dispărut din viața mea, frica mea a rămas.

Instanța de judecată l-a condamnat la 5 ani de închisoare pentru viol și hărțuire sexuală și l-a obligat să achite 70.000 MDL pentru prejudiciul moral.

Ați vrea să știți de ce nu am cerut ajutor mai devreme? La vârsta de 6 ani, am fost martoră la scena în care tatăl meu biologic o viola pe mama mea. Am trăit mult timp cu această imagine în cap și cu țipetele ei de ajutor în memorie. Apoi mama s-a recăsătorit și a plecat în străinătate, iar eu am rămas să locuiesc cu tatăl vitreg. El a fost bun cu mine, dar nu am reușit niciodată să comunic deschis cu el. Am trăit cum am putut, mai bine spus am supraviețuit.

Când am împlinit 16 ani, l-am cunoscut pe fostul meu iubit. Era primul băiat cu care am avut o relație serioasă, era grijuliu și puteam vorbi cu el despre orice. Ne-am întâlnit o perioadă și totul părea bine. Dar, după un an, ceva s-a schimbat în comportamentul lui. A devenit mai agresiv cu mine, îmi dicta ce să mă îmbrac, cu cine să vorbesc, îmi interzicea categoric să am prietene. În telefon mi-a instalat o aplicație pentru a vedea unde mă aflu. În timpul actelor sexuale mă obliga să fac ceea ce nu doream, iar dacă refuzam, mă lovea. Devenea foarte iritat și supărat, spunându-mi mereu: „Tu ești obligată să mă satisfaci.”

Când i-am spus mamei, ea mi-a spus că ar fi bine să mă căsătoresc cu el, că de fapt mă iubește și că altcineva mai bun nu voi găsi. După acea discuție, am încetat să mai vorbesc cu mama. Am răbdat acest comportament până când m-am mutat la Chișinău pentru facultate, crezând că, dacă mă mut, el va dispărea din viața mea. Dar nu a fost așa. El a dispărut din viața mea doar după ce am alertat autoritățile.

După o perioadă, am reușit să accept ideea de a începe o relație nouă. Nu a fost ușor, mi-e frică, dar simt că sunt susținută. Acum mă simt mai bine.

Cazul A. a fost în cele din urmă finalizat cu succes. De ce este acest caz deosebit?

Inițial, atât procuratura, cât și poliția considerau că nu există elementele unui viol, argumentând că A. era concubina agresorului și că actele sexuale s-ar fi desfășurat de bunăvoie atunci când ea intra în casa acestuia. Însă, avocata CDF a reușit să demonstreze că, deși A. intra benevol în locuința agresorului, ea era constrânsă și hărțuită să întrețină relații sexuale în condiții perverse, fără consimțământul ei.