16 jurnaliste au învățat cum să relateze profesionist despre violența împotriva femeilor

Cum relatăm corect, documentat și echilibrat despre cazurile de violență împotriva femeilor și a violenței în familie, evitând capcanele senzaționalului? Care sunt tehnicile de intervievare și redactare ce respectă demnitatea și drepturile victimelor? Cum scriem despre subiectele legate de femicid? Cum se manifestă abuzurile digitale împotriva fetelor și femeilor? Cum abordăm subiectul violenței cu sensibilitate și respect, renunțând la etichetări, stereotipuri și prejudecăți? Aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul instruirii „Între adevăr și senzațional: Cum relatăm profesionist despre violența împotriva femeilor?”, la care au participat 16 jurnaliste de la mai multe redacții din țară. Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 12-13 septembrie 2024 și a fost organizat de Centrul de Drept al Femeilor (CDF) în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

În cadrul programului de formare participantele au analizat subiectul violenței din diverse perspective, învățând să abordeze echidistant și responsabil tematicile legate de violența împotriva femeilor și a violenței în familie, fapt care contribuie la prevenirea și diminuarea fenomenului. Jurnalistele au discutat despre importanța respectării normelor deontologice, despre etica și responsabilitatea profesională în semnalarea cazurilor de violență împotriva femeilor și violența în familie. Discuțiile s-au axat și pe modul în care trebuie relatate aceste cazuri, astfel încât să fie respectată demnitatea victimelor și a familiilor lor, evitând senzaționalismul care poate amplifica traumele.

Eleonora Grosu, directoare de programe la CDF, a evidențiat rolul important al presei în diminuarea fenomenului discutat, precizând că doar împreună putem face ca societatea să devină mai puțin violentă. „De 15 ani facem auzită vocea femeilor care au trecut prin violență, care au fost nedreptățite și supuse unui tratament inuman. Le ajutăm să fie mai încrezătoare, să devină independente din punct de vedere financiar, le oferim consiliere juridică și psihologică. Apropo, trauma psihologică, deși nu este văzută, lasă mari sechele în sufletul persoanelor care au trecut prin acest fenomen. De-a lungul anilor, am înțeles că nu este suficientă doar oferirea asistenței juridice sau psihologice. Pentru a merge mai departe trebuie să le oferim victimelor posibilitatea de a alege o viață liberă de violență. Aici un rol important îl joacă presa, prin informarea corectă despre cazurile de violență, prin neacceptarea fenomenului violenței în societate, prin tragerea unui semnal de alarmă că violența este o încălcare a drepturilor și a demnității umane”, a spus Eleonora Grosu.

Experta Alina Radu, directoarea săptămânalului Ziarul de Gardă (ZdG), a discutat despre stereotipuri, inegalitate și violență împotriva femeilor, a analizat formele de violență digitală asuprafemeilor și a jurnalistelor, aducândîn atenția participantelor exemple recente. De asemenea, ea a evidențiat rolul reporterului și al redacțiilor în abordarea sistemică a violenței împotriva femeilor și a violenței în familie.

„Vreau să discutăm, să dezbatem teme și să ieșim de aici cu o listă de subiecte și  acțiuni pe care trebuie să le întreprindem, fie în redacții, fieindividual, pentru a aborda profesionist problema și a ne aduce contribuția la soluționarea acesteia. Misiunea noastră este să ajutăm societatea să conștientizeze că violența nu trebuie tolerată sub nicio formă”, a spus Alina Radu.

Participantele au abordat și femicidul – o formă extremă de violență, care reprezintă uciderea femeilor și fetelor din cauza genului lor. Eleau analizat un studiu de caz despre femicid, prezentat de CDF, conștientizând cât de grav este subiectul.  „În această istorie, am văzut că Poliția și Procuratura nu și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu. Misiunea noastră este să abordăm instituțiile de drept, să punem presiune asupra lor, pentru a le determina să acționeze până nu este prea târziu”, a explicat Alina Radu.

Gabriela Popenco, psihologă în cadrul Institutului pentru Familie și Inițiative Sociale, a discutat cu participantele despre violența psihologică, despre cercul violenței și cât de dificil este să-l rupi. „Cercul violenței presupune etapa tensionării, etapa violenței acute și etapa iubirii și a regretelor. Experiența arată că este foarte complicat să rupi cercul violenței, în primul rând pentru că, de multe ori, agresorul deține controlul asupra situației și este un foarte bun manipulator. În al doilea rând, pentru că victimele nu se simt sigure din punct de vedere financiar, au frica de a rămâne singure și neajutorate, fiind astfel ușor influențate de agresor. Violența poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, statut profesional, familial sau social”, susține psihologa.

Oana Sandu, documentaristă din România, a avut o intervenție online în care a relevat experiența sa de peste zece ani de documentare a cazurilor de violență în familie. „Am început să scriu despre violența domestică din 2014. Împreună cu colega mea am expediat un mesaj bazei de date pe care o aveam, întrebând dacă cineva cunoaște persoane care au trecut prin violența în familie. Am fost surprinse de numărul mare de mesaje pe care le-am primit. Ne-am ghidat de aceste răspunsuri și am construit un site în care am povestit aceste istorii. Sunt subiecte dificile, triste, în care am vorbit despre situații negre din viețile oamenilor. Eu am avut credința că relatând despre aceste subiecte îi vom putea ajuta pe alții sau vom determina instituțiile statului să reacționeze. Jurnalismul pe care îl fac este pentru a produce schimbarea. Concluzia l-a care am ajuns este că subiectul violenței este mult mai complexdecât ne este prezentat de către autorități. Discuția noastră de astăzi este și o încurajare că documentarea violenței în familie poate duce, în timp, la o schimbare în societate. Pentru asta, este foarte important să ne motivăm unii pe alții”, a concluzionat Oana Sandu.

Împreună cu Arina Țurcan-Donțu, avocată CDF, participantele au discutat despre soluțiile juridice disponibile pentru victimele violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, despre dificultățile pe care acestea le întâmpinăîn raportarea cazurilor de violență, măsurile de protecție ale victimelor și posibilitățile de intervenție ale autorităților în diverse situații de violență. „Datele arată că 75% dintre femeile din Moldova au fost supuse, cel puțin o dată, unei forme de violență în familie, inclusiv violență psihologică. Apropo, potrivit raportului Procuraturii din anul 2023, din 800 de cazuri penale, 121 au fost intentate pentru violență psihologică. Datele mai arată că circa 50% dintre victimele violenței se întorc la agresor. De asemenea, este important să precizăm că în ultimii ani, avem tot mai mulți minori care aplică violența împotriva părinților”, a spus avocata.

Participantele au recunoscut că subiectul violenței în familie este unul care afectează societatea, iar jurnaliștii sunt cei care pot contribui la diminuarea fenomenului printr-o abordare profesionistă, empatică și responsabilă a tematicilor legate de violență.

„În cadrul acestei instruiri am aflat despre amploarea și gravitatea violenței împotriva fetelor și femeilor din Republica Moldova. Am înțeles că un astfel de subiect – foarte sensibil – în societatea noastră trebuie relatat corect, bine documentat și echilibrat. Este timpul ca și jurnaliștii din Republica Moldova să aplice tehnici de intervievare și redactare care respectă demnitatea și drepturile victimelor, dar și ale familiilor lor. Materialele jurnalistice bine documentate contribuie la conștientizarea acestei probleme și la schimbarea percepțiilor sociale, oferind voce celor care nu o au”, consideră Renata Lupăcescu de la redacția Studio-L din Căușeni.

„Subiectul violenței este unul delicat, iar modul în care îl abordăm poate influența percepția publicului și poate avea un impact direct asupra victimelor și societății. Această instruire mi-a oferit instrumentele necesare pentru a aborda subiectul într-un mod responsabil, informând corect fără a victimiza suplimentar sau a minimiza gravitatea situației. În plus, această instruire îmi permite să ofer o voce celor afectați, punând accent pe soluții și sprijin, mai degrabă decât pe senzaționalism. Astfel, aș putea contribui la educarea și sensibilizarea publicului, menținând un echilibru între informație și responsabilitate socială. Totodată, îmi dau seama că subiectele despre violența în familie sunt actuale, mai ales că victime sunt și printre noi, jurnalistele. Iar asta pune o dublă responsabilitate pe jurnaliste. Una ar fi – responsabilitate profesională despre cum scrii, astfel ca să nu incluzi opinia ta, iar alta ar fi – trauma psihologică din trecut de care îți aduci aminte și care te marchează odată ce asculți istoria unei victime”, spune Gabriela Ursu de la postul de televiziune TV8.

Participantele au primit acces la mai multe resurse care le vor ajuta să documenteze subiectele legate de violență în mod echidistant, respectând normeledeontologice, inclusiv ghidul practic pentru jurnaliști „Cum relatăm despre violența în familie?”.

După instruire, jurnalistele vor avea la dispoziție două luni pentru a pune în practică cunoștințele acumulate, documentând și realizând cel puțin un material jurnalistic pe tema violenței împotriva femeilor și/sau a violenței în familie. Prin materialele publicate, jurnalistele vor contribui la sporirea gradului de conștientizare a fenomenului în public și la schimbarea percepțiilor asupra acestui subiect. Până pe 15 noiembrie 2024, materialele urmează a fi expediate organizatorilor, care le vor evalua în funcție de respectarea normelor deontologice și a cunoștințelor acumulate în cadrul instruirii. Cele mai bune 5 materiale vor fi premiate cu câte 9.000 MDL.

Programul de instruire este organizat de Centrul de Drept al Femeilor în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent și cu suportul financiar al Suediei.