AVIZ la proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței în familie, Legea nr.1069/2000 cu privire la informatică ș.a.)

Centrul de Drept al Femeilor (CDF) salută inițiativa grupului de deputate din Parlamentul Republicii Moldova de înregistrare a proiectului Legii nr. 70 din 06.03.2025 pentru modificarea unor acte normative.

Proiectul nr. 70, în mare parte se bazează pe proiectul de lege elaborat de echipa CDF în rezultatul Raportului de compatibilitate a legislației Republicii Moldova cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, elaborat de CDF în 2024. Totodată, unele propuneri din Raportul de compatibilitate nu au fost incluse în proiectul nr.70 din 06.03.2025, iar unele se regăsesc în redacție modificată.

În cele ce urmează, venim cu reflecții pe marginea unora dintre subiectele neincluse sau incluse în redacție modificată în proiectul nr. 70.

1. 1. În Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie nr. 45/2007 se propune modificarea noțiunii „violență fizică”. Înainte de cuvintele „a sănătății prin” se introduce cuvântul „maltratare,”.

Considerăm că mai corectă este redacția din Anexa 1 la Raportul de compatibilitate: în noțiunea „violență fizică”, înainte de sintagma „vătămare intenționată” se completează cu sintagma „ maltratare,”.

Argumentare:

În redacția actuală a Legii nr. 45/2007 este prevăzut:

violenţă fizică – vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acţiuni cu efect similar;

Conform DEX, „Maltratare” înseamnă – Provocare de suferințe fizice sau morale prin bătaie, brutalizare.

Deci, maltratarea atrage suferință, nu vătămare a integrității corporale ori a sănătății.

Astfel, considerăm mai corect ca în noțiunea violenţă fizică de la art. 2 al Legii nr. 45/2007, cuvântul „maltratare” să anticipeze expresia „vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii”. În caz contrar, rezultă că maltratarea ar atrage vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii, ceea ce ar fi contrar semnificației prevăzute de DEX.

2. 2. În Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate, a fost propusă o redacție nouă a Capitolului II din Legea nr. 45/2007. Totodată, s-a propus completarea Legii nr. 45/2007 cu un nou capitol – Capitolul III¹ „Mecanismul de protecție și asistență a victimelor violenței împotriva femeilor și violenței în familie”

Raționamentul acestor propuneri urmărește câteva obiective.

Includerea în lista autorităților și instituțiilor responsabile, atât la nivel central, cât și local, a unor subiecți care oricum sunt sau vor fi implicați în mod real și nemijlocit. (Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; Ministerul Finanțelor; Biroul Național de Statistică; Centrului de Medicină Legală; Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei; Procuratura Generală; Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat etc.).

Asigurarea unor reglementări clare privind atribuțiile subiecților implicați.

Este deosebit de important și faptul asigurării implicării furnizorilor de servicii TIC în procesul de prevenire și combatere a cazurilor de violență și de protecție a victimelor, asigurând interacțiunea și coroborarea normelor din Legea nr. 45/2007 cu prevederile legislației care reglementează domeniul informatic. Bunăoară, fără a include furnizorilor de servicii TIC în legea specială printre subiecții responsabili, cu descrierea atribuțiilor funcționale pe această dimensiune a activității lor, cum va fi posibilă atragerea lor la organizarea și supravegherea executării ordonanței de protecție, în condițiile art. 15 din Legea nr. 45/2007, respectiv prevederile Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, sau cum vor asigura măsuri interne pentru siguranța victimelor etc. Același lucru și în privința Oficiilor teritoriale pentru asistența juridică garantată de stat etc.

Capitolul III¹ din Legea nr. 45/2007 urmărea consolidarea mecanismului de protecție și asistență a victimelor violenței, prin asigurarea unor condiții clare de evaluare a necesităților și de referire (direcționare) a victimelor violenței împotriva femeilor și violenței în familie, către servicii de asistență și consiliere în scop de reabilitare. În acest sens, Legea nr. 45/2007 urma să asigure punerea în aplicare, la nivel național, a  Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și Recomandării Rec (2023)2 privind drepturile, serviciile și sprijinul pentru victimele infracțiunilor, pentru a garanta victimelor violenței împotriva femeilor și violenței în familie dreptul la servicii de asistență și protecție, a asigură victimelor dreptul de a fi recunoscute și tratate cu respect, atenție și profesionalism în relațiile cu o autoritate competentă dincolo de contextul procedurii penale, adică până și dupa procedura penală sau independent de această procedură. În cele din urmă, se urmărea asigurarea unei interconexiuni funcționale a Legii nr. 45/2007 cu Legea nr. 137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor, care asigură condiţii pentru reabilitarea victimelor infracţiunilor, protecţia şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, și care atribuie importanță deosebită protecției victimelor violenței împotriva femeilor și violenței în familie.

Astfel, au fost elaborate propuneri de lege ferenda pentru un mecanism funcțional de interacțiune pe verticală și orizontală, care să asigure o abordare sistemică și sistematică a domeniului de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și violenței în familie, centrat pe interesele victimei.

Aceste modificări corespund cerințelor Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative. Modificarea actului normativ, potrivit art. 62 din lege, constă în schimbarea oficială a textului actului, realizată prin modificări, completări sau excluderi ale unor elemente structurale sau părți din text (parte, carte, titlu, capitol, secțiune, subsecțiune, paragraf, articol, alineat, punct, subpunct, literă sau diviziune a acesteia). În conformitate cu art. 63 al legii, modificarea unui act normativ este admisă dacă nu afectează concepţia generală ori caracterul unitar al actului respectiv. Conform art. 70 al legii actul normativ modificat substanțial se republică conform legii. Republicarea actului normativ nu atrage modificarea datei intrării în vigoare a actului normativ de bază.

3. 3. În proiectul legii nr. 70 din 06.03.2025 nu se regăsesc propunerile de modificare și completare a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. În afară de faptul că acestea includeau noțiuni noi, precum „hărțuirea sexuală”, „hărțuirea sexuală cu utilizarea tehnologiei informaționale sau comunicațiilor electronice”, „persecutarea”, folosite și pentru unele reglementări prezente în proiectul legii nr. 70, multe modificări se refereau la proceduri de prevenire și combatere a discriminării, care, precum constată numeroase studii, constituie una din cauzele violenței în bază de gen împotriva femeilor și, totodată, un factor distructiv cu impact durabil nu doar asupra persoanei, ci și asupra societății în general. Pe cale de consecință, pledăm pentru includerea modificărilor și completărilor la Legea nr. 5/2006 în proiectul legii nr. 70.

4. 4. În proiectul de lege nr. 70 au fost omise propunerile de modificare a Legii cu privire la mediere nr. 137/2015, prin care se urmărea concretizarea interdicției de aplicare a medierii pe cazurile de violență în familie. De reținut că, normele Convenției de la Istanbul, stabilesc că infracțiunile de violență în familie sunt investigate și pasibile de pedeapsă indiferent de natura relației dintre victimă și agresor. În condițiile legislației penale în vigoare, urmărirea penală pe cauzele de violență în familie nu încetează la împăcarea părților. Totuși, trebuie de menționat că, în art. 276 alin. (7) CPP este prevăzut că împăcarea părţilor poate avea loc şi prin aplicarea medierii conform Legii cu privire la mediere. Această stare de lucruri lasă organului de urmărire penală loc de înterpretare a procesului de mediere ca și alternativă în raport cu institutul împăcării părților. Interpretarea în acest fel a normei, poate atrage încetarea urmăririi penale pe cauzele de violență în familie în temeiul art. 285 alin. (2) pct.1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, încetarea urmăririi penale are loc dacă se constată că a fost încheiată o tranzacţie în cadrul procesului de mediere. Cu atât mai mult că, în această privință nu se menționează nimic în Legea cu privire la mediere nr. 137/2015. Dimpotrivă, unul din principiile care guvernează Legea nr. 137/2015 constituie – participarea benevolă la mediere, iar art. 27 al legii chiar reglementează particularitățile medierii în litigiile de familie și nu prevede de o manieră clară interdicția de mediere benevolă pe cauzele de violență.

5. 5. În proiectul de lege nr. 70 prin omisiune de ordin tehnic nu a fost inclusă propriu zis noțiunea „hărțuire sexuală” în Codul muncii. În Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate noțiunea a fost ajustată la redacția din Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

6. 6. În proiectul de lege nr. 70 au fost omise propunerile de modificare a Codului familiei, în special prin completarea art. 37 cu alin. (4¹), care urmărea să asigure participarea unui avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, în cauzele de divorţ pornite pe motivul violenţei în familie. Concomitent, au fost omise modificările, propuse în scop de asigurare a interacțiunii și echilibrului juridic, în art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198/2007, pentru a face posibilă aplicarea art. 77 lit. d) din Codul de procedură civilă, conform căruia, instanța judecătorească, la solicitarea părții supuse violenței, va acționa în vederea desemnării unui avocat care va acorda victimei violenței în familie asistenţă juridică garantată de stat în procesul civil de desfacere a căsătoriei.

7. 7. În proiectul de lege nr. 70 au fost omise propunerile de completare a Codului penal:

– art. 77 alin. (1) cu circumstanța agravantă – „săvârșirea infracțiunii în mod repetat.”. GREVIO observă că cerința prevăzută la articolul 46 din Convenția de la Istanbul de a introduce pedepse agravate pentru infracțiunile comise în mod repetat este mai puțin respectată. Analiza comparativă a circumstanțelor agravante enumerate în legea penală a Republicii Moldova și în norma art. 46 din Convenția de la Istanbul, dezvăluie că norma art. 77 Cod penal care stabilește circumstanțele agravante la comiterea infracțiunii nu prevede în calitate de circumstanță agravantă – comiterea repetată a infracțiunii. În acest sens, Raportul explicativ la Convenție accentuează ca circumstanță agravantă comiterea în mod repetat a încălcării. Este vorba despre încălcări comise de același agresor de mai multe ori într-o anumită perioadă de timp. Astfel, legiuitorii au decis să sublinieze efectul extrem de negativ asupra unei victime care suferă în mod repetat același tip de faptă penală. Această situație este întâlnită adesea în cazurile de violență în familie, care au determinat legiuitorii să solicite posibilitatea înăspririi sentințelor judecătorești […]. În vederea asigurării concordanței cadrului legislativ național cu prevederile de referință din Convenția de la Istanbul s-a propus completarea art. 77 din Codul penal, pentru a recunoaște în calitate de circumstanță agravantă comiterea în mod repetat a actelor de violență, fapt care demonstrează comportamentul violent stabil al infractorului, atribuind în acest fel faptei un pericol social sporit. Această agravantă va constitui un remediu suplimentar în vederea asigurării aplicării unor măsuri de pedeapsă descurajantă inculpaților.

– completarea noțiunii de la art. 132², referitoare la acte sexuale sau acțiuni cu caracter sexual neconsimțite. În Raportul de evaluare a modului de implementare a normei art.36 din Convenția de la Istanbul, GREVIO salută introducerea conceptului de consimțământ în Codul penal moldovenesc, însă regretă că legea definește lipsa consimțământului prin utilizarea coerciției fizice sau psihice de către autorul faptei, dar nu se bazează, pe noțiunea de lipsă a consimțământului liber exprimat, așa cum prevede articolul 36 din Convenție. Ori, asta ar însemna, asigurarea urmăririi penale efective a oricărui act sexual ne-consensual, inclusiv în absența rezistenței fizice, deoarece pasivitatea nu poate fi considerată ca fiind un semn de participare voluntară. GREVIO atrage atenția, că violul și violența sexuală bazate pe lipsa consimțământului liber exprimat, permite a pune accentul, în cadrul urmăririi penale, pe obligația acuzatului de a fi conștient de consimțământul dat. În acest fel, se transmite mesaj către potențiali agresori că actele sexuale pentru care nu a fost stabilit consimțământul atrag răspunderea penală. Pe această cale, GREVIO îndeamnă autoritățile să modifice Codul penal pentru a încorpora pe deplin noțiunea de lipsă a consimțământului liber exprimat, așa cum prevede articolul 36 din Convenția de la Istanbul. În Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate a fost propusă completarea art. 132² Cod penal, în corespundere cu observațiile GREVIO.

– includerea unui articol care definește. Hărțuire sexuală cu utilizarea tehnologiei informaționale sau comunicațiilor electronice”. În Raportul de evaluare a modului de implementare a normei art. 40 din Convenția de la Istanbul, GREVIO încurajează autoritățileMoldovei să ia măsuri pentru protecția femeilor împotriva hărțuirii sexuale cu utilizarea dispozitivelor digitale și să asigure implementarea Recomandărilor Generale nr. 1 GREVIO privind dimensiunea digital a violenței împotriva femeilor, care urmărește promovarea instrumentelor eficiente și pe domeniul de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale, ca formă a violenței, comise cu utilizarea tehnologiei informaționale și comunicațiilor electronice. Astfel, Recomandările Generale nr.1 GREVIO descriu mai multe modalități de manifestare a hărțuirii sexuale cu utilizarea tehnologiei informaționale sau comunicațiilor electronice, care au fost incluse în definiția prevăzută în Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate.

– includerea articolelor care definesc – Izolarea victimei violenței în familie și Intimidarea victimei violenței în familie. În Raportul de evaluare GREVIO salută includerea violenței psihologice în infracțiunea de violență în familie prevăzută la articolul 201¹ din Codul penal al Republicii Moldova. Cu toate acestea, există îngrijorarea că, violența psihologică în toate manifestările sale rămâne încă nerecunoscută de sistemul de justiție penală ar putea să nu fie urmărită și pedepsită, așa cum prevede convenția. Acest fapt este confirmat și de sondajele privind violența împotriva femeilor care arată că deși violența psihologică este o formă de violență larg răspândită, practica judiciară indica la un număr limitat de cauze penale cu sentință pe violență psihologică. Numărul mic de cauze penale pe fapte de violență psihologică, este explicat de profesioniști și prin lipsa de claritate pentru justițiari, dar și justițiabili, a termenilor „intimidare” și „izolare”, prezenți în dispoziția art. 201¹ alin.(1)  lit. b) din Codul penal. Incertitudinea în privința sferei de acoperire a acestor noțiuni atrage dificultăți pentru unii profesioniști la aplicarea art.201¹ alin. (1)  lit. b) Cod penal. Profesioniștii au solicitat includerea în Codul penal a definiției pentru acești termeni. Pentru a asigura o implicare mai eficientă la investigarea, urmărirea și pedepsirea violenței psihologice, Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate a inclus propuneri de completare a Codului penal cu definiția noțiunilor „intimidare” și „izolare”, utilizate în dispoziția art. 201¹ alin.(1) lit.b) CP.

– includerea unei articol care definește semnificația termenului – Tehnologie informațională sau comunicații electronice”. În redacția actuală a unor dispoziții ale Codului penal se utilizează expresii gen „sisteme informatice”, „dispozitive digitale”. Pentru anticiparea unor confuzii de interpretare, asigurarea înțelegerii caracterului omogen al acestor termene și, totodată, pentru a respecta terminologia  utilizată în Recomandările Generale nr.1 GREVIO privind dimensiunea digital a violenței împotriva femeilor, în Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate a fost inclusă propunerea de completare a Codului penal cu această definiție. Considerăm oportună includerea definiției în Proiectul de lege nr. 70.

8. 8. Considerăm lipsită de temei omiterea propunerii de completare a Codului penal cu articolul 167² (Determinarea la mutilare genitală). Astfel, în Raportul de evaluare a modului de implementare a normei art. 38 din Convenția de la Istanbul, GREVIO observă că, în Codul penal al Republicii Moldova nu există infracțiune specifică care să incrimineze mutilarea genitală a femeilor și încurajează insistent autoritățile să ia în considerare introducerea în legislația penală a unei infracțiuni care să vizeze în mod specific toate formele de mutilare genitală a femeilor, așa cum este descris în Convenția de la Istanbul. Raportul de analiză a compatibilității al CDF a constatat că, într-adevăr, Codul penal al Republicii Moldova nu conține o normă distinctă care să stabilească răspundere penală pentru faptele descrise în art. 38 lit. (b) și lit. (c) din Convenția de la Istanbul. Or, viața contemporană în care lumea este din ce în ce mai interconectată datorită globalizări, deschide tot mai multe oportunități care încurajează, inclusiv procese de migrație în care sunt implicate persoane de diferite națiuni, purtătoare a celor mai diverse culturi și tradiții. Aceste procese impun identificarea remediilor adecvate pentru asigurarea legalității și ordinii de drept în orice situație. Prin urmare, în Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate, a fost inclusă propunerea de completare a Codului penal cu articolul 167² (Determinarea la mutilare genitală). Recomandăm includerea acestei norme în Proiectul de lege nr. 70, pentru a asigura implementarea la nivel național a cerințelor art. 38 din Convenția de la Istanbul.

9. 9. Proiectul de lege nr. 70 propune modificarea art. 173 Codului penal, pe calea stabilirii răspunderii penale pentru hărțuirea sexuală cu utilizarea tehnologiei informaționale sau comunicațiilor electronice, dar a omis includerea definiției privind semnificația expresiei „hărțuirea sexuală cu utilizarea tehnologiei informaționale sau comunicațiilor electronice. Potrivit estimărilor GREVIO, experiențele femeilor și fetelor, care au trecut prin violență în bază de gen, sunt amplificate sau facilitate de tehnologie, în special de tehnologia utilizată în mediile online și digitale. Violența împotriva femeilor săvârșită în mediul online sau cu ajutorul tehnologiei, prin caracteristicile sale afectează victimele într-o măsură alarmantă. Experiențele de violență în mediul online sunt mult amplificate din cauza multitudinii de făptuitori, în unele cazuri, a razei largi de acțiune și a caracterului aproape permanent al răspândirii imaginilor dăunătoare care au impact grav asupra vieții, sănătății psihologice și fizice, a siguranței și a reputației acestora.

10. 10. În Proiectul de lege nr. 70 nu este susținut conceptul de criminalizare a oricăror forme de violență fizică, care s-a materializat în Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate, prin modificarea dispoziției art. 201¹ alin. (1) lit.a) Cod penal cu abrogarea concomitentă a art.78¹ Cod contravențional. Cu atât mai mult nu poate fi înțeleasă această poziție, în situația în care Nota de fundamentare la proiectul legii nr. 70 descrie argumentat necesitatea de a exclude calificarea violenței fizice, atât în temeiul Codul penal, cât și a Codului contravențional. Reiterăm că, prin Legea nr. 144/2021 Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul, deci potrivit art. 4 al Constituției Republicii Moldova, normele convenției sunt parte integrantă a legislației naționale, având prioritate în aplicare. Reamintim că, în Raportul explicativ la art. 35 (Violența fizică) din Convenția de la Istanbul se menționează că această normă criminalizează orice acţiuni de vătămare a integrităţii corporale, ca urmare a utilizării forţei fizice în mod direct și nelegitim, indiferent de contextul în care se produc. Prin urmare, litera și spiritul art. 35 (Violența fizică) din Convenția de la Istanbul indică asupra necesității de a incrimina orice acțiuni violente și nu specifică gradul gravității vătămării integrității corporale sau sănătății. Mai mult decât atât, este extrem de important de relevat, că în definițiile „violenţa împotriva femeilor” și „violenţa domestică” din art.3 al Convenției de la Istanbul, legislatorii descriu violența fizică drept formă de violenţă împotriva femeilor, inclusiv violenţa domestică, care rezultă în vătămarea sau suferinţa fizică. Astfel, norma și spiritul Convenției de la Istanbul promovează fără echivoc incriminarea violenței fizice în privința membrului familiei, manifestată prin orice acţiuni, cu utilizarea forţei fizice în mod direct și nelegitim, indiferent de contextul în care se produc, soldate cu vătămare sau suferinţă fizică.

Urmărind asigurarea transpunerii la nivel național a cerinţelor Convenţiei de la Istanbul care, odată cu ratificare, poartă caracter obligatoriu, se impune necesitatea revizuirii art. 201¹ din Codul penal (Violenţa în familie) pentru a sigura că, violența fizică, în sensul Legii nr.45/2007 va acoperi nu doar actele de violență care atrag vătămarea integrității corporale ori a sănătății, ci și orice acţiuni de utilizare a forţei fizice împotriva femeii, în mod direct și nelegitim, indiferent de contextul în care se produc, în corespundere cu litera și spiritul art. 35 din Convenția de la Istanbul. Analizată din această perspectivă, norma art. 78¹ Cod contravențional nu coroborează cu litera și spiritului art. 35 din Convenția de la Istanbul. Din această cauză urmează a fi abrogată. Aceasta va înlătura problemele ridicate în Raportul de evaluare GREVIO, asigurând claritate operațională și sancțiuni disuasive pentru violența domestică. Totodată, este important de menționat că, în anul 2017 a fost realizată monitorizarea proceselor de judecată pe cauze de violență în familie, violență sexuală și trafic de ființe umane. Programul de monitorizare a acoperit și cauzele contravenționale de violență în familie, pentru a verifica eficiența normei art. 78¹ (Violența în familie) din Codul contravențional. S-a constatat că, această normă contravențională nu este un instrument eficient de prevenire și combatere a violenței în familie. Astfel, în timp ce în instanța de judecată se examinau proceduri contravenționale pe fapte de violență în familie, majoritatea covârșitoare a contravenienților continuau să manifeste intenționat comportament violent în raport cu membrii familie. În alte cazuri, la scurt timp după pronunțarea hotărârii pe cauza contravențională, agresorul familial comitea acte repetate de violență. În altă ordine de idei trebuie de menționat că, în condițiile cadrului normativ actual, inclusiv referitor la aprecierea gradului de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, este extrem de sensibilă delimitarea infracțiunii de contravenție. Aceasta atrage dificultăți în activitatea organelor abilitate și, concomitant au impact nefavorabil pentru victimele violenței. Astfel, la examinarea comunicării privind un act de violență, deseori organul operativ nu asigură o intervenție promptă, ci aștepteaptă rezultatele examinării medico-legale, pentru a aplica procedura necesară, în dependență de gravitatea vătămărilor corporale constatate. În cazul când victima, din varii motive nu se deplasează pentru examinare medico-legală, autoritățile încetează examinarea, limitându-se la înscrieri în Registrul nr.2. În atare condiții nu poate fi vorba de intervenție eficientă din partea autorităților pentru suguranța victimei, prin asigurarea unei clarități operaționale și sancțiuni disuasive pentru fapte de violență.

11. 11. Considerăm neinspirată soluția din Proiectul de lege nr. 70, de menținere a art. 78² Cod contravențional (Acte de persecuție) și de completare a Codului penal cu norma art. 177¹ (Acte de persecutare). Această soluție atrage neaplicarea legii penale pentru acțiunile care sunt descrise atât în dispoziția norme penale, cît și a normei contravenționale, datorită principiului aplicării legii mai favorabile. Pentru neadmiterea acestei situații în Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate, a fost propusă abrogarea art. 78² Cod contravențional (Acte de persecuție).

12. 12. În proiectul de lege nr. 70 au fost omise propunerile de operare a unor modificări în art. 271¹din Codul de executare nr. 443/2004. Reiterăm că, potrivit art. 15 alin. (1¹) al Legii nr. 45/2007, măsurile de protecție prevăzute la alin. (1) lit.a)–d) se aplică în mod obligatoriu cu monitorizare electronică. Prevederile art. 271¹ din Codul de executare se aplică în mod corespunzător. În același timp, art. 271¹ Cod de executare (Monitorizarea electronica) prevede în alin. (7) că, monitorizarea electronică poate fi aplicată – c) persoanelor bănuite, învinuite sau inculpate de comiterea faptelor de violență în familie. Pentru înlăturarea divergențelor de ordin juridic și în vederea asigurării condițiilor corespunzătoare de aplicare a monitorizării electronice și în cazul aplicării măsurilor de protecție până la obținerea de către agresor a oricărui statut procesual, în Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, anexat la Raportul de compatibilitate, textul lit.c) alin. (7) art. 271¹ Cod de executare a fost propus în redacție nouă – „c) persoanei agresor în cazul emiterii ordonanței de protecție a victimei violenței în familie sau victimei infracțiunii cu caracter sexual.”. Recomandăm includerea acestei norme în Proiectul de lege nr. 70, pentru a înlătura eventuale deficiență de interpretare a normelor din partea persoanelor interesate.

13. 13. Proiectul de lege nr. 70 propune modificări în Legea nr. 713/2001 privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumul ilicit de droguri și de substanțe psihotrope, în special cu referire la procedura de trimitere la examenul medical în comisia narcologică, de către comisia pentru problemele sociale din raza de domiciliu sau reședință a persoanei. În context, este relevant de menționat că potrivit Notei de fundamentare la proiectul legii, implementarea noilor prevederi de modificare și completare a Legii nr. 713/2001 va asigura o mai mare implicare a comisiilor pentru probleme sociale în gestionarea cazurilor de consum abuziv de alcool, precum și alinierea legislației naționale la standardele internaționale și europene privind prevenirea violenței domestice și protecția victimelor, la reducerea recidivei în cazul consumătorilor de alcool și de substanțe psihotrope care au manifestat comportamente violențe sau au încălcat măsurile de protecție. Considerăm că, pentru realizarea dezideratelor menționate este imperios necesar, mai întâi, să fie soluționată întrebarea privind reglementarea juridică a statutului, atribuțiilor și modului de funcționare a Comisiei pentru probleme sociale. Ori, în prezent cadrul normativ național nu conține vreun act de reglementare a activității acestei entități juridice. În condițiile actuale considerăm propunerea de modificare a art.14 alin. (1) din Legea nr. 713/2001 ca fiind prematură și nefuncțională.