CDF prezintă studiul „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie în raioanele Cahul, Fălești, Ștefan Vodă și mun. Chișinău” elaborat cu sprijinul Consiliului Europei

În cadrul ședinței, din 11 octombrie 2024, a Comisiei de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau vătămare gravă a integrității corporale a victimelor, Centrul de Drept al Femeilor (CDF) a prezentat rezultatele studiului „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie în raioanele Cahul, Fălești, Ștefan Vodă și mun. Chișinău”.

Studiul a fost elaborat de CDF, în cadrul proiectului Consiliului Europei „Sprijin în implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova” și urmărește elucidarea răspunsului  sistemului de justiție penală în cazurile de violență în familie; identificarea lacunelor dar și a practicilor pozitive în răspunsul sistemului la cazurile de violență în familie în Republica Moldova; identificarea nevoilor de formare a profesioniștilor din sistemul de justiție penală și formularea unor concluzii și recomandări pentru îmbunătățirea procedurilor operaționale care să asigure implicarea eficientă a specialiștilor din domeniul justiției pe cazurile de violență în familie.

„Un sistem eficient de justiție penală, care pune drepturile și nevoile victimelor în centrul tuturor măsurilor și implică cooperarea agențiilor și instituțiilor relevante, transmite un mesaj clar din partea statului: violența în familie este o infracțiune gravă care este abordată serios fiind asigurată prevenirea eficientă a fenomenului, protecția victimelor și tragerea la răspundere a agresorilor, iar Studiul lansat astăzi ne permite să înțelegem mai bine provocările cu care se confruntă sistemul de justiție penală în aplicarea uniformă a legii și cum putem îmbunătăți accesul la justiție a femeilor victime ale violenței în familie, în conformitate cu prevederile Convenției de la Istanbul” afirmă Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoare executivă CDF.

Constatările studiului:

• Este în creștere numărul femeilor care raportează actele de violență în familie, chiar de la primul incident.
• Sunt în creștere cazurile de raportare a violenței psihologice. În mediul profesioniștilor este conștientizată tot mai mult importanța combaterii violenței psihologice, dar și a violenței economice.
• Sunt subraportate cazurile de violență în familie cu utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor electronice.
• În perioada anilor 2022-2023, se atestă o scădere a numărului de ordine de restricție de urgență (ORU) În același timp, se constată creșterea numărului ORU în care sunt încălcate restricțiile stabilite.
• Conform datelor studiului, victimele nu primesc suficientă informație despre drepturile lor, iar această informare este adesea doar o formalitate; victimele nu primesc suficientă informație, inclusiv despre dreptul lor de a solicita asistență juridică garantată de stat.
• Numărul serviciilor de asistență pentru victime sunt insuficiente, este apreciată ca precară și activitatea de informare despre măsurile de protecție pe care statul le poate oferi victimelor.
• Numărul mic de cazuri de obligare a agresorului să urmeze un program probațional. Se explica prin faptul că nu este solicitată această măsură de protecție.
• La nivel național, 56% din ordonanțe de protecție au fost încălcate, iar în toate cazurile s-a deschis urmărirea penală conform articolului 320/1 din Codul Penal. În cele patru regiuni analizate, neexecutarea ordonanțelor a variat între 55% și 100%, chiar și cu monitorizarea electronică aplicată.
• În 2023 s-a observat o creștere ușoară a numărului de cauze penale privind violența în familie trimise în instanță. Timpul de examinare al acestor cauze variază între 30 de zile și 1 an, dar unele cazuri au durat până la 3-4 ani.
• Siguranța victimelor în instanță nu este garantată, neexistând condiții pentru separarea acestora de agresori. De asemenea, nu au fost înregistrate cazuri de audiere a victimelor prin videoconferință sau fără prezența agresorului.
• Peste 65% din totalul de sentințe în 2023 stabilesc pedepse neprivative de libertate.
• Prevalează considerabil sentințele cu muncă neremunerată în folosul comunității, circa 55% .
• În 2023 în localitățile acoperite de studiu au fost pronunțate în total 175 de sentințe de condamnare (în descreștere față de 2022 cu 10%), doar 18 agresori au fost obligați să participe la program probațional.

La capitolul recomandări sunt prioritizate un șir de acțiuni, printre care:

• Organizarea de activități pentru creșterea conștientizării publicului, inclusiv a comunităților de imigranți, despre violența în familie și posibilitatea de a solicita asistență.
• Modernizarea cadrului normativ pentru a combate violența folosind dispozitive digitale și modificarea Codului contravențional pentru a asigura acces egal la asistență juridică garantată de stat pentru victime și contravenienți. Se recomandă, de asemenea, eliminarea articolului 78/1 din Codul contravențional pentru a armoniza legislația națională cu Convenția de la Istanbul.
• Dezvoltarea programelor de instruire pentru eficientizarea procesului de raportare și referire a victimelor, atât în cadrul procesului penal, cât și în afara acestuia.
• Instruirea continuă a profesioniștilor, atât din sectorul justiției, cât și din alte sectoare relevante (social, medical, educațional), pentru a evalua riscurile și a proteja mai eficient victimele.
• Asigurarea că victimele pot fi însoțite de o persoană de încredere la toate acțiunile procesuale, prin instruirea specialiștilor din justiție.
• Consolidarea capacităților autorității tutelare pentru a lua în considerare actele de violență în familie la stabilirea programului de vizitare a copiilor.

Notă: Prezentul studiu urmează a fi publicat pe site-ul CDF și al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău și va fi accesibil pentru vizualizare în luna noiembrie 2024.