Cum protejează statul victimele violenței în familie, violenței sexuale și traficului de ființe umane? Raport de monitorizare a proceselor de judecată.

CHIȘINĂU, 20 septembrie 2018– Rezultatele programului de monitorizare a ședințelor de judecată au relevat faptul că unii judecători și profesioniști din diverse structuri și servicii implicate în proces,înţeleg specificul examinării cauzelor de violenţă în familie, violență sexuală și trafic de ființe umane, precum și impactul acestui fenomen asupra societăţii, însă rămân multe aspecte ce trebuie îmbunătăţite, atât la nivel legislativ, cât şi atitudinal, se arată în raportul Monitorizarea proceselor de judecată pe cauze de violenţă în familie, violenţă sexuală şi trafic de fiinţe umane, lansat astăzi de Centrul de Drept al Femeilor.

Monitorizarea proceselor de judecată a avut loc în perioada mai 2017 – februarie 2018 și a fost realizată de către Centrul de Drept al Femeilor și Global Rights for Women, SUA, în parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii și cu sprijinul Secției justiție penală și aplicare a legii a Ambasadei SUA în Moldova.

Vice-ambasadorul Statelor Unite în Moldova, domnul Martin McDowell, a menționat în deschiderea evenimentului că „violența în familie reprezintă o barieră în calea participării depline a femeilor în viața socială și economia țării. Este esențial ca victimele să aibă acces la un sistem de justiție echitabil, eficient și transparent, care să asigure un răspuns prompt la cazurile de violență împotriva femeilor. Vă încurajez să continuați eforturile Dvs. pentru implementarea politicilor naționale în combaterea violenței împotriva femeilor, iar Ambasada Statelor Unite va asigura un parteneriat continuu pentru a vă ajuta să atingeți aceste obiective.”

Analiza prezintă observaţiile monitorilor asupra modului de desfăşurare a 158 de cauze penale, contravenţionale şi civile în Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău. Raportul a relevat o serie de particularități în modul de desfășurare a ședințelor de judecată și dificultăți de ordin tehnic, care pun în pericol siguranța victimelor violenței în familie, violenței sexuale și traficului de ființe umane și nu asigură solemnitatea proceselor judiciare. „Niciun sediu al instanței de judecată, incluse în programul de monitorizare, nu are o structură adecvată, iar condițiile tehnice sunt necorespunzătoare; încălcarea orarului ședințelor este o practică frecventă în activitatea instanței de judecată; accesul publicului la ședințele de judecată este limitat, iar şedinţele se desfăşoară, de regulă, în biroul judecătorului”, se mai arată în raport.

„Consiliul Superior al Magistraturii s-a arătat deschis pentru această inițiativă și ne pare rău că procesul de monitorizare a decurs foarte rapid. Am luat cunoștință cu cele expuse în raport și vom analiza comentariile la nivel de fiecare instanță monitorizată. Urmează să elaborăm un plan de acțiuni pentru realizarea recomandărilor, lichidarea lacunelor și stabilirea unei conlucrări frumoase pentru viitor”, a declarat Alexandru Gheorghieș, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodată, în raport se menţionează că majoritatea victimelor violenţei în familie şi violenţei sexuale sunt femei cu vârsta de până la 45 ani, care se confruntă cu multe dificultăți pe întreaga perioadă de examinare a dosarelor, inclusiv în procesul aprecierii gravității vătămărilor corporale sau a sănătății, cauzate prin infracțiune. Victimele trăiesc experiența unei atitudini discriminatorii în raport cu agresorul, se ciocnesc de o abordare stereotipizată din partea profesioniștilor în domeniu, nu beneficiază întotdeauna de asistență juridică în procesul examinării apelului/recursului, spre deosebire de agresori, care s-au bucurat de serviciile avocatului în majoritatea absolută a cazurilor.

Cheryl Thomas, directoarea executivă a organizației Global Rights for Women a ținut să precizeze că astfel de activități au loc periodic și în Minnesota, unde datorită monitorizărilor au reușit să modifice multe aspecte legislative. „Sperăm că vor fi făcute schimbări și în sistemul justiției din Moldova care vor proteja mai bine victimele violenței și vor responsabiliza mai mult pe cei ce trebuie să apere drepturile acestor persoane.”

Modificările legislative sunt necesare pentru ca victima să poată obține asistență, protecție, reabilitare și recuperare echitabilă a prejudiciului cauzat în urma actelor de violență. „Totodată, profesioniștii din sistemul justiției sunt încurajați să-și organizeze activitatea astfel încât să pună pe prim plan siguranța victimei și să fie pregătiți să aplice măsuri descurajante agresorilor, ținând cont de vulnerabilitatea victimei, de condițiile legii și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat domnul Iurie Perevoznic, autorul și coordonatorul național al raportului.

Raportul atrage atenția autorităților naționale asupra ariilor ce necesită a fi consolidate, conține un set de propuneri de modificare a legislației, precum și recomandări pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat și alte instituții cu competențe în elaborarea și promovarea politicilor în domeniu. Constatările și concluziile discutate în cadrul evenimentului vor fi valorificate ulterior atât în procesul de instruire a polițiștilor, judecătorilor și procurorilor, cât și pentru a îmbunătăți cadrul legislativ existent în domeniu.

„Programul de monitorizare a proceselor de judecată ne-a permis să identificăm aspecte pozitive în relația justițiarilor cu actorii din sistemul justiției, dar și unele lacune care împiedică asigurarea accesului liber la justiție a victimelor infracțiunilor vizate de monitorizare. Un răspuns ineficient al statului la cazuri de violență monitorizate, însoțit de atitudini stereotipizate ale profesioniștilor implicați în procese de judecată, precum și impunitatea agresorilor, amplifică starea de dezamăgire a victimelor și previne raportarea ulterioară a cazurilor de violență în familie. Sperăm că recomandările din raportul de monitorizare vor servi drept bază pentru sporirea calității examinării judiciare a cauzelor și ajustarea corespunzătoare a cadrului legislativ”, a menționat  Natalia Vîlcu, directoare executivă a Centrului de Drept al Femeilor.

Activitatea de monitorizare a instanţelor de judecată în Republica Moldova este o componentă a proiectului „Consolidarea capacităților de răspuns al reprezentanților organelor de drept la cazurile de violență în familie în Moldova” susţinut de Ambasada SUA în Moldova și implementat de Centrul de Drept al Femeilor.

Date de context:

Procesul de monitorizare a instanțelor de judecată a durat 9,5 luni și a fost realizat de un grup de monitori instruiți în prealabil de către experții Global Rights for Women. Cauzele supuse monitorizării au fost selectate aleatoriu cu accent sporit pe gradul de vulnerabilitate a victimelor. Constatările incluse în raport sunt o sistematizare a informației obținute din analiza per ansamblu a chestionarelor de monitorizare a proceselor de judecată, a interviurilor individuale aprofundate, realizate separat cu victime ale violenței și traficului, cu profesioniști din diverse structuri și servicii implicate în proces precum și cu monitori.

Raportul poate fi accesat aici : http://cdf.md/rom/resources/publicatii

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați: Diana Pînzari, coordonatoare comunicare CDF, Tel: 069577542;

E-mail: diana.pinzari@cdf.md  sau dianapinzari@hotmail.com