Curtea Europeană de Justiție califică violența față de femei drept temei pentru protecție internațională
Conform Directivei 2011/95, emise de Curtea Europeană de Justiție, femeile pot obține statut de refugiat dacă în țara lor de origine sunt victime ale violenței fizice, psihice, inclusiv a violenței sexuale și domestice. Dacă femeile nu îndeplinesc cerințele pentru statutul de refugiat, ele pot primi protecție internațioală, mai ales în situația în care există un risc real de a fi ucise sau de a fi supuse unor acte de violență.
O femeie turcă de origine kurdă, musulmană și divorțată, care susține că a fost forțată să se căsătorească și a fost abuzată de soț, a cerut protecție internațională în Bulgaria, temându-se pentru viața și siguranța ei în Turcia. Curtea bulgară a decis să adreseze întrebări Curții de Justiție.
Directiva 2011/95 stabilește condițiile pentru acordarea statutului de refugiat și protecției subsidiare pentru persoanele din țările terțe. Statutul de refugiat se acordă în cazul persecuției din motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social. Protecția subsidiară se aplică celor care nu pot fi considerați refugiați, dar există motive întemeiate să se creadă că, dacă ar fi întorși în țara de origine, ar fi expuși la riscul real de vătămare gravă, inclusiv execuție și tratamente inumane sau degradante.
Curtea a decis că directiva trebuie interpretată în concordanță cu Convenția de la Istanbul, care are caracter obligatoriu pentru Uniunea Europeană, care identifică violența de gen împotriva femeilor drept o formă de persecuție. De asemenea, Curtea afirmă că femeile, în general, pot fi considerate ca aparținând unui grup social conform Directivei 2011/95. În consecință, ele pot obține statutul de refugiat atunci când, în țara lor de origine, ele sunt expuse, din cauza sexului lor, unor violențe fizice sau psihice, inclusiv acte de violență sexuală și violență domestică.
Dacă nu sunt îndeplinite cerințele pentru acordarea statutului de refugiat, femeile pot primi protecție subsidiară. Aceasta include situații în care există o amenințare reală de a fi ucise sau de a suferi acte de violență din partea unui membru al familiei sau comunității, din cauza presupusei încălcări a unor norme culturale, religioase sau tradiționale.
