Domiciliul continuă să fie cel mai periculos loc pentru femei, conform Raportului de analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor în anul 2024

Pe 13 iunie 2025, pe platforma Comisiei de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămarea gravă a integrității corporale a victimelor, Centrul de Drept al Femeilor în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne a prezentat analiză cazurilor pentru anul 2024.

Analiza anuală a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămarea gravă a integrității corporale a victimelor este un pas crucial în înțelegerea și combaterea acestui fenomen profund negativ. Raportul oferă recomandări pentru îmbunătățirea răspunsului sistemului național, inclusiv propuneri de ajustare a legislației, de promovare a cooperării intersectoriale, îmbunătățire a activităților de prevenire, sporire a accesului la serviciile de suport pentru victimele violenței în familie etc.

Comparativ cu anul 2023, când au fost înregistrate 75 de cazuri, în 2024 se atestă o creștere la 87 de cauze penale examinate, soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor.

În cazurile de violență în familie predominanța agresorilor de sex masculin este de peste 3 ori mai mare în raport cu agresorii de sex feminin. Din cele 87 cauze penale, în 67 agresorul este de sex masculin, iar în 20 de sex feminin.

Din cele 87 de cazuri analizate, în 42 violența în familie a avut consecințe letale – 37 de victime au decedat imediat, iar alte 14 ulterior, în urma traumelor suferite. Din acestea, 21 de cazuri constituie femicid. În 45 de cazuri victima a supraviețuit.

În 2024 femicidul a constituit 53% din cazuri, un procent identic cu cel din 2022 și foarte apropiat de cel din 2023. Această constanță a proporției letale a violenței bărbaților asupra femeilor confirmă caracterul extrem de periculos și relevă un tipar persistent ce necesită intervenții urgente, specializate și bine coordonate între instituții, axate pe evaluarea riscului și prevenirea cazurilor de letalitate.

Este important să ne amintim că aceste cazuri nu sunt doar statistici reci și sumare. Fiecare caz de femicid reprezintă o tragedie – o viață pierdută, un vis curmat, o durere care lasă urme adânci.

În majoritatea cazurilor, victimele și-au pierdut viața în propriile locuințe – un spațiu care ar fi trebuit să le ofere siguranță și liniște. Pentru multe femei, însă, domiciliul devine cel mai periculos loc, un loc în care violența, inegalitatea de gen și stereotipurile le izolează și le condamnă. Femeile care devin victime ale femicidului sunt adesea supuse unui cerc vicios de violență, în care accesul la resurse și sprijinul necesar pentru a scăpa dintr-o relație abuzivă este limitat sau inexistent.

Din cele 87 de cazuri penale analizate, 65% (57 de infracțiuni) s-au petrecut în mediul rural, iar 35% (30 de cazuri) în mediul urban. În cazurile de femicid, 2 din 3 s-au produs în zone rurale, iar 1 din 3 în orașe. Cele mai multe cazuri au fost raportate în Chișinău (15), urmat de Florești (6), Hîncești, Ialoveni, Orhei și Ștefan Vodă (câte 5 cazuri fiecare), și Ocnița și Ungheni (câte 4 cazuri).

Cele mai multe acte de violență au fost comise în relații intime active, în special în concubinaj (75% dintre cazuri), ceea ce reflectă faptul că cele mai periculoase relații pentru femei sunt cele de parteneriat intim, în special cele neoficializate, unde lipsa de protecție legală și dependența emoțională/economică pot facilita violența extremă.

10 agresori erau cunoscuți deja de Poliție: 7 dintre ei erau înregistrați ca „agresori familiari,” 1 avea antecedente penale, iar în alte 2 cazuri nu există informații clare. În 7 din cele 87 de cazuri, agresorii aveau un istoric documentat de comportament violent, ceea ce ridică întrebări despre cât de bine funcționează măsurile de prevenție și monitorizare.

În cazurile de femicid, situația este și mai gravă: 11 din 21 de agresori aveau antecedente penale și/sau contravenționale. Aproape două treimi dintre agresorii implicați în cazuri de femicid fuseseră deja sancționați pentru violență în familie sau alte abuzuri.

În 16 cazuri, victimele au fost supuse violenței în ultimii 5 ani, dar doar în 8 dintre ele au depus plângeri (5 femei și 3 bărbați). În celelalte 8 cazuri, victimele nu au raportat violența, deși aceasta s-a întâmplat (6 femei și 2 bărbați). În 1 din 3 cazuri de femicid, au existat episoade de violență înainte, însă doar jumătate au fost semnalate autorităților, ceea ce arată riscul major al subraportării și al lipsei de intervenție timpurie.

Condamnările cu executare reală a pedepsei cu închisoare sunt cele mai frecvente, aplicate în cazuri grave, inclusiv în cazurile de femicid, pedepsele variind între 2 și 25 de ani de închisoare. Din 47 cauze soluționate, 39 au implicat pedepse privative de libertate, iar 8 pedepse neprivative, inclusiv muncă în folosul comunității. Cea mai blândă pedeapsă a fost de 135 ore muncă neremunerată în folosul comunității, deși victima și-a pierdut viața.

În calitate de motiv pentru comiterea infracțiunii, ca și în anul 2023, cel mai frecvent invocate sunt conflictele verbale și gelozia. În nici unul din cazurile de femicid examinate de organul de urmărire penală și instanțele de judecată nu au fost identificat și motivul de gen și nu s-a realizat calificarea în baza agravantei pe motiv de prejudecată de gen.

Raportul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Centrul de Drept al Femeilor în contextul activității Comisiei de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor cu sprijinul financiar al UN Women și al Regatului Suediei.

Notă: Prezentul raport urmează a fi publicat pe site-ul CDF și al MAI.