Cum pot organizațiile societății civile să prevină și să răspundă violenței sexuale asociate conflictelor? CDF a organizat un atelier interactiv pentru ONG-uri

La Centrul de Drept al Femeilor credem că protecția începe cu felul în care alegem să fim alături de o femeie care trece prin violență: cu grijă, fără judecată și cu respect pentru deciziile ei.

Războiul și strămutarea forțată creează riscuri suplimentare pentru femei și fete, inclusiv expunerea la violență sexuală, trafic de persoane și exploatare. În acest context, această responsabilitate devine și mai importantă. Tocmai de aceea, am reunit specialiști din organizații ale societății civile și experți din Republica Moldova, România și Ucraina, pentru două zile de instruire, schimb de experiență și exerciții practice.

30 de reprezentante ai organizațiilor societății civile din Republica Moldova au participat, în perioada 30 septembrie – 1 octombrie 2026, la un atelier interactiv dedicat prevenirii, identificării și combaterii violenței sexuale asociate conflictelor (VSAC), în contextul strămutării forțate și al fluxurilor de persoane afectate de războiul din Ucraina.

Atelierul a urmărit dezvoltarea competențelor practice ale participanților în identificarea semnalelor și indicatorilor de risc, documentarea etică și sigură a informațiilor, referirea către servicii specializate și cooperarea interinstituțională și transfrontalieră, cu respectarea principiilor centrate pe supraviețuitoare, a drepturilor omului, a confidențialității, a consimțământului informat și a principiului de a nu cauza prejudicii.

Expertiză internațională și experiențe din teren

Prima zi a atelierului a adus în discuție lecțiile învățate din intervențiile în situații de criză, inclusiv în timpul pandemiei COVID-19 și al crizei refugiaților din Ucraina.

Mihaela Munteanu, directoare de Comunicare și Advocacy la FONSS, România, a prezentat experiența constituirii rapide a coalițiilor de ONG-uri și a organizării intervențiilor sociale în situații de urgență. Alături de Laura Chiticariu, avocată în echipa CMSC, a abordat identificarea riscurilor de violență sexuală, trafic de persoane și violență domestică, precum și mecanismele de evaluare și referire a cazurilor.

Din perspectiva Republicii Moldova, Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoare executivă a Centrului de Drept al Femeilor, expertă GREVIO din partea Republicii Moldova, a prezentat aplicarea standardelor Convenției de la Istanbul în contexte de strămutare și urgență. Sesiunea a evidențiat rolul organizațiilor societății civile în prevenirea violenței, identificarea timpurie a riscurilor și asigurarea accesului la servicii sigure, inclusiv pentru femeile și fetele aflate în situații de vulnerabilitate multiplă.

O componentă importantă a atelierului este dedicată sistemelor de avertizare timpurie sensibile la dimensiunea de gen. Olena Kharytonova, expertă GREVIO din Ucraina, a ghidat participantele în înțelegerea acestor mecanisme și în identificarea indicatorilor de risc privind violența sexuală asociată conflictelor, traficul de persoane și exploatarea, în special în zonele de frontieră și centrele de primire. Prin exerciții practice, participantele au lucrat la elaborarea unor instrumente de avertizare timpurie și la colectarea etică și sigură a datelor.

În cea de-a doua zi, discuțiile au continuat cu aspectele juridice ale violenței sexuale asociate conflictelor, intervenția interinstituțională și dezvoltarea serviciilor integrate.

Olena Kharytonova a abordat definițiile juridice ale VSAC în raport cu dreptul internațional umanitar și dreptul internațional penal, precum și aplicarea abordărilor informate de traumă în lucrul cu femeile și copiii strămutați.

Un alt subiect central a fost pilotarea modelului „One-Stop Center”, care urmărește coordonarea serviciilor și intervenția multidisciplinară în sprijinul supraviețuitoarelor. Petronela Șerban și Paula Ciortan, din echipa CMSC, România, au facilitat o simulare de caz, în cadrul căreia participantele au exersat identificarea semnalelor de risc, analiza multidisciplinară, activarea mecanismelor de protecție și referirea transfrontalieră.

Atelierul a inclus și o sesiune de co-creare a unui ghid practic pentru ONG-uri privind violența de gen în contexte de război și post-conflict. Organizațiile participante au fost invitate să contribuie cu experiențe din teren, instrumente, provocări și bune practici, care vor sta la baza elaborării ghidului.

De la intervenție la politici publice și cooperare regională

Consolidarea răspunsului la violența sexuală asociată conflictelor presupune și implicarea societății civile în procesele de elaborare și monitorizare a politicilor publice.

Cristina Lesnic, directoarea Institutului pentru Democrație și Dezvoltare (I4DD) și președinta Grupului de Inițiativă privind Femeile, Pacea și Securitatea, a abordat Planul național de acțiune al Republicii Moldova privind Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și contribuția organizațiilor societății civile la implementarea agendei Femeile, Pacea și Securitatea.

Dina Loghin, președinta European Women’s Lobby, a pus în discuție advocacy regional și consolidarea cooperării pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.

Un răspuns coordonat începe cu oameni pregătiți și instituții care cooperează.

Prin acest atelier, Centrul de Drept al Femeilor și partenerii săi urmăresc să consolideze capacitatea organizațiilor societății civile de a identifica riscurile, de a interveni în siguranță și de a facilita accesul supraviețuitoarelor la protecție și servicii specializate. Schimbul de experiență dintre organizațiile din Republica Moldova, România și Ucraina contribuie la dezvoltarea unor mecanisme de cooperare adaptate realităților din regiune și la promovarea unui răspuns centrat pe drepturile, siguranța și nevoile fiecărei supraviețuitoare.

Atelierul „Răspunsul ONG-urilor la violența sexuală asociată conflictelor: prevenire, protecție și răspuns coordonat” a fost organizat în cadrul proiectului „FEMLIFE – Cross border one stop centers: intersectional response to femicide and conflict related sexual violence” cofinanțat de Uniunea Europeană, implementat de Centrul de Drept al Femeilor și partenerii din România: Centrul de Mediere si Securitate Comunitară, Institutul de Medicină Legală Iași și Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale.